Preotul face obişnuitul început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru... Apoi:
Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru..., Preotul: Că a Ta este împărăţia..., Doamne miluieşte (de 12 ori). Slava... Şi acum...
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.
Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fala Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă. Bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).
Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău Doamne, Mina, întru nevoinţa sa cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria ta pe muncitori a surpat, zdrobit-a şi ale dracilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre. (de două ori)
Slavă... Şi acum...
Niciodată nu vom tăcea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu, că de nu ai fi stătut tu rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Canonul Sfântului Mina
Cântarea 1:
Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul, şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici, şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Mie, celui ce pomenesc minunile Tale cele viteze, Mina pururea pomenite, roagă-te să mi se trimită strălucire de lumină dătătoare, gonind norul necunoştinţei mele!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Dorind a vedea nemurirea ce va să vie, ai voit a muri Mucenice, muncindu-te, râvnind patimile Celui ce pe moarte cu moarte a surpat, Mina fericite!
Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nesuferind, pururea preafericite, a vedea ocărând pe Dumnezeu, te-ai depărtat petrecând în munţi, gătindu-te pe sine spre chinuire şi nevoinţe, pe care le-ai suferit cu gând întărit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Ca o masă însufleţită ai încăput în tine Pâinea Vieţii noastre, că pe rug nu te-ai ars şi ca o vie neadăpată, odrăsleşti strugurul cel nelucrat, ceea ce eşti fără de prihană.
Cântarea a 3-a:
Irmos: Nu întru bogăţie şi putere şi bogăţie să ne lăudam, ci întru Tine, înţelepciunea cea ipostatică, Hristoase, că nu este sfânt afară de Tine!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Întărindu-se tiranul de cuvintele tale preaînţelepte, te chinuia pe tine fără milă, cu vine de bou crude, socotind că te va pleca cu acelea, Mina fericite!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Uitându-te cu ochii cei gânditori. Către Domnul, ai suferit îngreuierea trupului, cele cu multă greutate, cu vitejia gândului, Mucenice Mina!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nespăimântându-te de durerea cea mare a caznelor, având râvnă dumnezeiască, ai mers către nevoinţe strigând: „Necăutându-mă nimeni, am venit de sine-mi chemat!”.
Şi acum şi purururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Din porţile iadului m-a scos Cel ce s-a întrupat din tine, primind moarte de bunăvoie, fiind eu omorât de mâncarea cea rea a lemnului, ceea ce eşti fără de prihană!
După a 3-a şi a 6-a cântare:
Mântuieşte din primejdii pe cei ce cu credinţă curată aleargă către tine, ca şi către un gata-ajutător în nevoi! Caută cu milostivire, cea cu totul minunată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu!
Ectenia:
Doamne miluieste! (12 ori)
Sedealna, glas 8:
Pe Înţelepciunea şi cuvântul....
Egiptul care mai înainte era biruit de cumplitul întuneric al cunoştinţei, de Dumnezeu înţelepţite Mina, pe tine te-a răsărit luminător a toată lumea, care goneşti cu tot dinadinsul noaptea nedumnezeirii, fericite, cu razele dumnezeieştii tale pătimiri. De aceea luminat prăznuim ziua Ta cea purtătoare de lumină şi cinstită, şi cu osârdie strigăm ţie podoabă pătimitorilor: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de păcate, celor ce cu credinţă prăznuiesc pomenirea ta!
Cântarea a 4-a:
Irmos: Cel ce şade întru slavă pe Scaunul Dumnezeirii pe norul uşor a venit, Iisus cel Îndumnezeit, din Preacurată Fecioară, şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu stropirea sângiuirilor tale, ai stins jăratecul multor dumnezei, tabăra dracilor s-a cufundat, iar biserica lui Dumnezeu s-a adăpat, mucenice prefericite Mina, vrednicule de laudă!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu spânzurarea pe lemn, mucenice, închipuieşti patima Crucii care a omorât pe şarpele cel amar; iar şuviţele răbdându-le, preaviteazule, îţi pricinuiesc desfătarile cele din ceruri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lăudat-ai ispita în dureri peste fire, pătimitorule, căci cu dragostea cea dumnezeiască biruindu-ti firea, Mina, te îndemnai a sârgui către cazne cu bucurie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Născut-ai pe Dumnezeu, Care S-a întrupat negrăit, zidindu-şi casa din sângiuirile Tale, pe cel ce se cunoaşte în două firi şi în două voiri, după cuviinţa dumnezeiască, ceea ce eşti neispitită de muncă.
Cântarea a 5-a:
Irmos: Necredincioşii nu vor vedea slava Ta, iar noi pe Tine, Unule-Născut, strălucirea Dumnezeirii Tatălui, de noapte minecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Strălucit-ai cu razele cele luminoase ale muceniciei, întunecând nedumnezeirea cea implicită, preaînţelepte şi ai luminat plinirile credincioşilor, pătimitorule Mina, prealăudate! (2 ori)
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pierdutu-s-a toată gândirea vrăjmaşilor cu răbdarea ta cea tare; nici foamea, nici bătăile, nici arsura, nici iuţimea spinilor nu au tocit osârdia ta.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Născându-se din tine Izbăvitorul mai presus de fire, mă înnoieşte pe mine, cel stricat, izbăvindu-mă din blestemul cel de demult, Maică a lui Dumnezeu Preacurată, pe Care roagă-L să ne mântuim!
Cântarea a 6-a:
Irmos: Închipuind mai înainte în chit, Prorocul Iona, îngroparea Ta cea de trei zile, rugându-se strigă: „Din stricăciune izbăveşte-mă, Iisuse împărate al Puterilor!”
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fără de dureri rămâi, arzându-te în foc, şi frecându-ţi coastele cu sfori de păr; că fiind cu tine darul cel dumnezeiesc, te întărea pe tine, Mina.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Stătut-ai înaintea divanurilor celor tiraneşti judecându-te şi vădind înşelăciunea, Mina, pururea fericite, iar pe sine-ţi te-ai dat a fii stâlp de bunăcredinţă credinciosilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu sudorile patimilor tale te-ai uscat înşelăciunea idolilor şi pe sine te-ai făcut lăcaş Cinstitei Treimi, Mina pătimitorule, vrednic de minune!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Vindecă patimile cele nevindecate ale sufletului meu, Preacurată, cu doctoria bunătăţii tale, ceea ce ai născut celor ce sunt în lume pe bunul şi Mântuitorul Iisus!
