Rugăciunile începătoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (de trei ori)
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1:
Apărătoarei şi conducătoarei neamurilor creştinesti, călăuzitoarei şi izbăvitoarei, cântări de laudă aducem noi, credincioşii care ne-am adunat înaintea Sfintei Tale Icoane, iară Tu, Sfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ca Ceea ce ai îndurări nespuse, primeşte rugăciunea noastră ce o aducem înaintea Sfintei Tale Icoane Făcătoare de Minuni, ca în umilinţa inimii să-Ţi cântăm: Bucură-te, cea plină de dar Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Icosul 1:
Stăpână! Primul care Ţi-a adus această laudă a fost Arhanghelul Gavriil, când Ţi-a binevestit că vei zămisli pe Fiul lui Dumnezeu. Iară, după preamărita Ta adormire, toate puterile cereşti îţi aduc pururea această laudă în ceruri. Deci, cum sa cutezăm noi, păcătoşii, a împreuna glasurile noastre cu ale celor fără de trupuri? Însă, amintindu-ne de îndurarea Ta către toţi câţi se pocăiesc, cu frică şi cu dragoste îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, Ceea ce eşti adâncul milei;
Bucură-te, Ceea ce eşti mare nesecată de iubire;
Bucură-te, buna solitoare a neamului creştinesc;
Bucură-te, Ceea ce eşti în Hârbovat cetate mare;
Bucură-te, care pe oamenii pravoslavnici la Mănăstirea Hârbovatului îi atragi cu legământurile iubirii;
Bucură-te, care toată scârba din sufletele lor o goneşti;
Bucură-te, Ceea ce prin Icoana Ta de Minuni Făcătoare, ca printr-o stea ne conduci pre noi;
Bucură-te, care cu rugăciunile Tale, năvălirile patimilor degrabă le alungi;
Bucură-te, care eşti pentru cei ce se îndoiesc întărire în cele bune;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 2-lea:
Toate puterile cereşti Te văd, de Dumnezeu aleasă Fecioară, Împărăteasă, Maică a Cerescului Împărat, rugându-Te Fiului Tău şi Dumnezeului nostru pentru creştini. Iară noi, păcătoşii, văzând pre pământ Sfânta Ta Icoană şi îngenunchind în faţa ei, cu bucurie ne închinăm Ţie, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Mijlocirea cea osârdnică cerească dăruieste-ne-o nouă, Împărăteasă, căci cum am putea lăuda numele Tău cu gurile noastre? Tu ne eşti solitoare bună şi puternică ca să ne ajuţi în toate nevoile, spre a-Ţi cântă cu umilinţă acestea:
Bucură-te, Ceea ce ne mângâi prin rugăciunile ce le aduci Fiului Tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, că cu rugăciunile Tale ne izbăveşti de veşnicile suspinuri;
Bucură-te, că cu rugăciunile Tale de maică îl faci pe Fiul Tău şi Dumnezeu îndurător spre noi;
Bucură-te, că cu rugăciunile Tale linisteşti dreapta mânie a lui Dumnezeu asupra noastră;
Bucură-te, că cu solirile Tale ni se iartă păcatele;
Bucură-te, că cu ajutorul Tău patimile noastre se nimicesc;
Bucură-te, Ceea ce ne ajuţi în toate necazurile şi nevoile noastre;
Bucură-te, că pre cei ce Te preamăresc întotdeauna îi slăveşti;
Bucură-te, că cu bucuria Ta linisteşti întristările noastre;
Bucură-te, Ceea ce mereu ne dăruiesti bucurie;
Bucură-te, Ceea ce ne deschizi uşile Raiului;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 3-lea:
Stăpână, arătat-ai îndoită putere a darului Tău pe pământul Moldovei, când în locul pe care Te-ai arătat, întreit ai înmulţit averile cu Icoana Ta cea Făcătoare de Minuni, care cu mâna ierarhului Pahomie primită a fost de la Moscova, fiind dăruită de mama lui Nicolae Albaduev, care a jertfit-o Sfintei Mănăstiri Hârbovat, pentru care cu bucurie cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Având nesecată bogăţie de îndurări, întinzi mana de ajutor tuturor marginilor pământului, dând vindecare celor bolnavi, uşurare celor suferinzi, vedere orbilor şi tuturor de toate, împlinind a fiecăruia trebuinţă. Deci, noi cu mulţumire îţi cântăm acestea:
Bucură-te, că numai Tu ne eşti Maica Milostivirii;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai arătat chemarea de mult preţ a milei;
Bucură-te, că dăruieşti tuturor îndurări fără de număr;
Bucură-te, Ceea ce vindeci ranele păcatelor noastre;
Bucură-te, că pe cei drepţi îi aşezi în locaşurile Raiului;
Bucură-te, că eşti nădejde a primirii bunurilor celor aşteptate;
Bucură-te, că pre toţi cei căzuţi îi pui iarăşi în starea de dar în curând;
Bucură-te, care ajuţi tuturor celor ce au nevoie de ajutorul Tău;
Bucură-te, Bucuria noastră, izbăveşte-ne de toate nevoile, boalele şi linişteşte întristările noastre;
Bucură-te, Ceea ce uneşti pravoslavnicii din
Bucură-te, că eşti bucuria călugărilor din Hârbovat;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 4-lea:
Cerească Împărăteasă! Tu ne ajuţi întotdeauna în viforul multor nevoi ce ne năvălesc pre noi, care cu credinţă scăpăm la Tine şi ne închinăm Icoanei Tale Purtătoare de Vindecări, căci despre cea dintâi icoană a Ta ai zis cândva: această icoană este harul meu şi puterea mea. Astfel noi credem cu adevărat cum ca Tu ne ajuţi nouă celor ce cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Cămară aleasă a Duhului Sfânt, primind Dumnezeu în cer mijlocirea Ta pentru noi, îţi împlineşte cererea, iar noi, păcătoşii, pre pământ, văzând Sfânta Ta Icoană ce ne luminează ca un soare, cu îndrăzneală îţi cântăm, ca Maicii Domnului, astfel:
Bucură-te, Ceea ce ne-ai arătat pre Soarele Cel văzut numai de îngeri;
Bucură-te, Ceea ce ne luminezi cu lumina care nu se stinge;
Bucură-te, Ceea ce ne înviezi pre noi, cei morţi de păcate;
Bucură-te, Ceea ce pre mamele cele sterpe le faci născătoare de prunci;
Bucură-te, Ceea ce curând goneşti pre duşmanii cei răi, care pe neaşteptate năvălesc asupra noastră;
Bucură-te, Ceea ce întotdeauna ne îndulceşti cu bunătăţile cele dorite;
Bucură-te, Ceea ce degrabă ne mângâi în necazurile şi scârbele noastre;
Bucură-te, că pre cei ce cheamă numele Tău îi scapi de moarte năprasnică;
Bucură-te, că celor ce nădăjduiesc spre Tine le dăruiesti viaţa fără de sfârşit;
Bucură-te, că pre cei care au către Tine credinţa şi iubire îi duci la cer;
Bucură-te, ceea ce ne eşti puternică solitoare şi ne aperi de toate împrejurările;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 5-lea:
Stea dumnezeiască, cale aleasă către Soarele Dreptăţii Te-ai arătat, Stăpână. Celor ce se mântuiesc povăţuitoare. Precum în viaţa pământească ai fost către Fiul Tău Solitoare pentru oamenii din Cana Galileii, tot aşa şi după slăvită Ta plecare la ceruri, rugăciunile credincioşilor din toate părţile pământului, ce se aduc Fiului Tău şi Domnului nostru Iisus Hristos şi aici pe pământul Moldovei, în Mănăstirea Hârbovatului, le înalţi la scaunul lui Dumnezeu, dăruindu-i lumii felurite vindecări, - celor ce cântă: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând oamenii în Mănăstirea Hârbovatului în vremurile de demult şi în zilele mai de pe urmă, icoana trecând prin satele Moldovei, mulţime de vindecări şi minuni dăruite de Tine, Maica lui Dumnezeu, ei îşi întăreau sufletele în dorinţa mântuirii, aducând călduroasă pocăinţă de păcatele lor şi aşa îţi cântau Ţie:
Bucură-te, Ceea ce le eşti orbilor vedere şi şchiopilor umblare;
Bucură-te, că eşti izbăvitoare de demoni a celor îndrăciţi prin frică şi spaimă;
Bucură-te, Ceea ce ai întors cu minune para focului de la lăcaşul Tău şi ai înviat pre pruncul Simeon prin rugăciunile stareţului;
Bucură-te, că prin acestea ai arătat din nou oamenilor puterea vechilor Tale minuni;
Bucură-te, că vindecările de la Sfânta Ta icoană s-au înmulţit până-n zilele mai de pe urmă;
Bucură-te, Ceea ce în toată lumea dăruieşti izvoare de vindecări de la Sfânta Icoană;
Bucură-te, Ceea ce mai mult decât aceste daruri îmbogăţeşti duhovniceşte pre cei ce Ţi se roagă Ţie;
Bucură-te, că cu Tine se laudă neamurile creştineşti;
Bucură-te, că şi cei cu puţină credinţă aleargă la ajutorul Tău;
Bucură-te, că eşti nădejdea pământenilor şi ajutătoare în nevoi;
Bucură-te, bucuria celor cereşti şi a celor pământeşti;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 6-lea:
Biserica lui Hristos propovăduieste minunile Tale, Născătoare de Dumnezeu, care-s ca nisipul marii şi ca stelele cerului. De la rasarit pana la apus minunile Tale sunt laudate, căci nu exista oras sau
Icosul al 6-lea:
Dumnezeiască Pruncă, Fecioara, răsărit-ai în dumnezeiască revărsare de lumină a slavei, ţinând în braţe pre veşnicul prunc Iisus Hristos, înconjurat de cetele puterilor arhangheliceşti, precum te vedem zugrăvită pre icoană, ce se numeşte Tainicul Rug Nears al lui Moise prin care dăruieşti credincioşilor daruri pline de îndurări, izbăvindu-i de foc şi de trăsnete. Vindecând pre cei slăbănogi, mângâind pre cei scârbiţi şi trimiţând tuturor cele bune şi folositoare de suflet spre a-Ţi cânta cu glasuri netăcute unele ca acestea:
Bucură-te, că de Tine se bucură în triumf soborul îngeresc şi neamul omenesc;
Bucură-te, că slava Ta este mai presus decât laudele cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, că de la înălţimea cerească, cu dragoste de mamă, priveghezi peste toată lumea;
Bucură-te, Cea care pe cei scârbiţi de pe pământ îi cercetezi cu binefacerile Tale;
Bucură-te, Ceea ce nu treci cu vederea, în nenumaratele Tale binefaceri, pre cei dispreţuiţi şi lepădaţi;
Bucură-te, Ceea ce, în bunătatea inimii Tale, scoţi din groapa pierzării pre cei deznădăjduiţi;
Bucură-te, Ceea ce eşti alavastru ce porţi vindecări de orice neputinţă;
Bucură-te, Ceea ce eşti purtătoare de mir binemirositor al lui Hristos, care ai umplut de bună mireasmă omenirea căzută;
Bucură-te, Ceea ce dezlegi legătura păcatelor la păcătoşii care se pocăiesc;
Bucură-te, Ceea ce zdrobeşti capcana patimilor celor ce se nevoiesc în curăţie;
Bucură-te, Ceea ce eşti Bucurie Lina pentru pentru tinerele mame, care îţi alăptează pruncii;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 7-lea:
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, vrând să încălzeşti inimile cu dorinţa vieţii veşnice prin minunile Tale, vindeci pre cei bolnavi, izgoneşti dracii, slobozeşti pre cei robiţi, înviezi pre cei morţi, pentru ca noi, înţelegând puterea lui Dumnezeu, să dispreţuim cele ce sunt în deşert şi să adăugăm cele dumnezeieşti în sprijinirea sufletelor noastre, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Mănăstirea Hârbovatului suferind iară cele mai grele prigoniri, când împreună cu întreaga
Bucură-te, Apărarea Hârbovatului;
Bucură-te, mustrarea ereticilor agareni;
Bucură-te, că lăcaşul Tău nu pentru totdeauna L-ai părăsit;
Bucură-te, Ceea ce ne înveţi frica lui Dumnezeu;
Bucură-te, că cu solirea Ta mulţi turci s-au întors la credinţa ortodoxă;
Bucură-te, că din vremuri vechi mulţi eretici s-au îndreptat cu înţelepciunea Ta;
Bucură-te, Ceea ce chemi din nou pre credincioşi la rugăciune în Sfântul Tău Lăcaş;
Bucură-te, că pre cei necredincioşi îi înveţi să se inchine sfinţeniei de aici;
Bucură-te, Ceea ce eşti pururea lăudată de drepţi şi de cuvioşi;
Bucură-te, că la Tine năzuiesc cu pocăinţă cei căzuţi;
Bucură-te, Ceea ce eşti întoarcerea la credinţă a celor lepădaţi;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 8-lea:
Voind Domnul cel îndelung răbdător şi a toate ştiutor să arate iubirea Sa de oameni din adâncul îndurărilor Sale, Te-a ales de a fi Lui Maică, izvorul nesecat al milei, fiindcă, după dreapta judecată a lui Dumnezeu, chiar de-ar fi cineva vrednic de osândă, să fie, totuşi, păstrat cu puternica Ta mijlocire şi să cânte Fiului Tău şi Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Dumnezeule, bucuriile Tale cele minunate Le-ai arătat în Preacurata Maica Ta şi cu minuni ne-ai dăruit icoana Ei care luminează pre oameni mai mult decat razele soarelui, fiindcă ei ca şi cum ar vedea pre Născătoarea de Dumnezeu, cu căldura credinţei şi cu dragoste cântă:
Bucură-te, Ceea ce peste pământul Moldovei întinzi icoana Ta ca pre un nor;
Bucură-te, că pre aceasta ne-o arăţi drept milă şi apărare ca pre un veşmânt;
Bucură-te, că prin icoana Ta izvorăşti pretutindenea o mulţime de minuni;
Bucură-te, că prin arătarea Icoanei Tale luminezi pre toţi oamenii;
Bucură-te, că cu aceasta arăţi în biserică un nou semn de dar;
Bucură-te, că noi, privind la Icoana Ta, ne închinăm Ţie, Adevăratei Născătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, că cu Icoana Ta, ca cu un stâlp de foc, alungi întristările şi întunericul păcatelor;
Bucură-te, că cu Icoana Ta luminezi mintea noastră asupra păcatului;
Bucură-te, că cu aceasta biserica ai înrămat-o;
Bucură-te, că prin apărarea Ta suntem păziţi noi, păcătoşii şi goneşti de la noi haină neagră a întristărilor noastre;
Bucură-te, Ceea ce ne îmbraci cu veşnică bucurie;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 9-lea:
Străină minune vedem despre Tine, Maica lui Dumnezeu, precum de boalele trupeşti, prin sărutarea Sfintei Tale Icoane şi prin stropirea Apei Sfinţite, se vindecau cei ce cu credinţă cer vindecare, aşa şi patimile sufleteşti şi cele trupeşti ale roabei Tale Elena s-au vindecat. Prin vederea şi prin purtarea Sfintei Tale Icoane prin sate şi prin casele oamenilor credincioşi, cei ce cu dragoste o primeau se întăreau în credinţă, umplându-si inimile de umilinţă, lăudându-Te şi cântându-Ţi: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Eu, nevrednicul, sunt cu totul plin de păcate, în deşertăciuni lumeşti mă pierd, iar pentru sufletul meu nimic nu agonisesc. Dar, privind la Sfânta Ta Icoană, Stăpână, şi luminare de la dânsa primind, iarăşi pe calea mântuirii mă îndrept şi, în bucuria inimii, îţi cânt Ţie:
Bucură-te, Comoara Curăţiei;
Bucură-te, Adâncul Milelor;
Bucură-te, Ceea ce pururi către Fiul Tău rugăciuni adânci pentru cei credincioşi înalţi;
Bucură-te, Ceea ce nu respingi rugăciunile păcătoşilor;
Bucură-te, că deznădăjduirea suferinţei Elenei ai acoperit, odată cu vindecarea bolii negre;
Bucură-te, că cei ce cheamă numele Tău se ridica din căderea cea străină;
Bucură-te, prin care eresurile luptătoare împotriva icoanelor în toată lumea au fost ruşinate;
Bucură-te, prin care credinţa adevărată pe pământul Moldovei s-a reîntors;
Bucură-te, Ceea ce inalţi sufletele la nevoinţa întregii înţelepciuni - la viaţă în feciorie;
Bucură-te, Ceea ce înveţi pre cei ce ne obijduiesc;
Bucură-te, a inimilor noastre umilinţă şi a sufletelor nădejde;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 10-lea:
Domnul cel iubitor de oameni, voind să mântuiască neamul omenesc de înşelăciunea vrăjmaşului, ni Te-a dăruit pre Tine, Maica pământenilor, spre ajutor, zicând: „Fii ai oamenilor, iată Maica Mea, Ea va fi Acoperământ şi Scăpare celor obijduiţi”, ca prin Tine să-i ridice din adâncul păcatelor pre toţi cei care cântă: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Împărate ceresc! - aşa se roagă întotdeauna pentru noi Cereasca Împărăteasă - primeşte pre tot omul care Te preamăreşte şi cheamă numele Tău unde se face pomenirea Sfântului Tău Nume şi pentru numele Tău mă pomeneşte şi pre Mine. Nu-i îndepărta de la faţa Ta, ci să fie peste ei bunăvoinţa Ta, primeşte de la dânşii toată cererea şi pre toţi îi izbăveşte din nevoi. Noi însă, păcătoşi fiind, nădăjduim în rugăciunile Tale de Maică şi grăim acestea:
Bucură-te, că Tu eşti rugătoarea noastră fierbinte către Dumnezeu;
Bucură-te, că rugăciunile Tale de Maică au multă putere pentru a-L face îndurat pre Stăpânul;
Bucură-te, Ceea ce eşti nădejdea celor deznădăjduiti şi le linişteşti durerile;
Bucură-te, Ceea ce luminezi nevrednicia noastră cu darul Tău;
Bucură-te, Ceea ce cu curăţia Ta ne curăţeşti întinăciunile noastre;
Bucură-te, Ceea ce cu mireasma Ta faci rugăciunile noastre drepte;
Bucură-te, Ceea ce pulberea trupului nostru stricăcios o schimbi în nestricăciune;
Bucură-te, Ceea ce contra slăbiciunilor noastre ne dai întărire;
Bucură-te, Ceea ce vindeci boalele noastre sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, Ceea ce degrabă împrăştii norul patimilor, scârbelor şi a întristărilor ce vin asupra noastră;
Bucură-te, Ceea ce, prin stăruitoarele Tale rugăciuni, ne dăruieşti toate cele de folos;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 11-lea:
Toată firea îngerească se minunează, Doamne, de lucrarea Ta cea plină de milostivire, căci ai dăruit multpăcătosului neam omenesc o Apărătoare şi Ajutătoare puternică. Plecându-Se spre neputinţele noastre, prin minunata Sa icoană, Ea ne dăruieşte mângâieri nespuse - celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Te-ai milostivit, Stăpână, cu lumina vieţii vremelnice şi nădejdea vieţii veşnice, pentru un oarecare om din
Bucură-te, Ceea ce eşti vindecătoarea celor bolnavi;
Bucură-te, Ceea ce asculţi pre creştini în scârbe şi în boale;
Bucură-te, că cu Tine a fost alungată moartea de la omul care o aştepta;
Bucură-te, că cu Tine ni s-a dăruit neclintita credinţă;
Bucură-te, că Bunăvestirea Arhanghelului Gavriil se împlineşte în faţa ochilor noştri;
Bucură-te, că după graiul Lui eşti pururea fericită;
Bucură-te, că Mănăstirea Hârbovatului Ţi-ai ales-o drept loc de permanentă petrecere;
Bucură-te, că, fiind purtată prin sate, multe semne şi minuni ai făcut;
Bucură-te, Ceea ce n-ai respins nădejdea celor ce Te-au primit cu credinţă în casele lor;
Bucură-te, Ceea ce primeşti cererile cele fierbinţi ale tuturor creştinilor ce se roagă Ţie;
Bucură-te, Ceea ce ne dăruieşti sănătate şi ne conduci spre mântuire;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 12-lea:
Darul vindecărilor şi umilinţă rugătoare de la a Ta stăpână, icoana, izvorând, să nu fie în deşert sufletelor noastre, dacă pentru păcate în nesimţire împietrită am căzut, însă, ca una ce ai putere de a învia morţii, trezeşte şi a noastră sufletească amorţire şi cu gând bun inimile noastre le luminează, ca, linguşirea păcatului urând, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând puternicul Tau ajutor, Te lăudăm toţi ca pe o mare solitoare a noastră şi ne închinăm Ţie, Celei ce Te rogi pentru noi, căci credem şi nădăjduim că vei cere de la Fiul Tău şi Dumnezeu bunătăţile cele veşnice şi cele vremelnice tuturor celor ce cu dragoste strigă astfel:
Bucură-te, tare Apărătoare a toată lumea;
Bucură-te, sfinţirea tuturor celor cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, binecuvântarea tuturor timpurilor anului;
Bucură-te, călcarea tuturor curselor şi a ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol;
Bucură-te, neaşteptată împăcare a celor cumplit învrăjbiţi;
Bucură-te, neştiută îndreptare a păcătoşilor celor nepocăiţi;
Bucură-te, Ceea ce nu lepezi pre cei nebăgaţi în seamă de toţi şi părăsiţi în lume;
Bucură-te, Ceea ce răpeşti din groapa pierzării pre cei cu totul căzuţi în deznădejde;
Bucură-te, Ceea ce ai lăsat să se aducă în locaşul Tău icoana Ta, ca pre o propovăduitoare a mântuirii, de către mama lui Nicolai Albaduev;
Bucură-te, Ceea ce din înălţimea cerului priveşti la robii Tăi apăsaţi de păgâni;
Bucură-te, Ceea ce pre cei credincioşi îi scapi din orice nenorocire şi îi îndemni spre fapte bune;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
Condacul al 13-lea: (de trei ori)
O, Maică prealăudată a lui Hristos Dumnezeul nostru, care ai înfiat prin iubirea Ta toate neamurile creştineşti! Noi, pământenii, nu ne pricepem a Te lăuda precum se cuvine. Dar, fiind biruiţi de dragostea Ta şi ridicându-ne privirile la Sfânta Ta Icoană de Minuni Făcătoare, Te rugăm să nu ne lipseşti pre noi, toţi fiii Tăi, de îndurarea Ta şi de apărarea Ta fierbinte în scârbele, boalele şi toate nevoile noastre şi îţi cântăm: Aliluia!
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Stăpână! Primul care Ţi-a adus această laudă a fost Arhanghelul Gavriil, când Ţi-a binevestit că vei zămisli pe Fiul lui Dumnezeu. Iară, după preamărita Ta adormire, toate puterile cereşti îţi aduc pururea această laudă în ceruri. Deci, cum sa cutezăm noi, păcătoşii, a împreuna glasurile noastre cu ale celor fără de trupuri? Însă, amintindu-ne de îndurarea Ta către toţi câţi se pocăiesc, cu frică şi cu dragoste îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, Ceea ce eşti adâncul milei;
Bucură-te, Ceea ce eşti mare nesecată de iubire;
Bucură-te, buna solitoare a neamului creştinesc;
Bucură-te, Ceea ce eşti în Hârbovat cetate mare;
Bucură-te, care pe oamenii pravoslavnici la Mănăstirea Hârbovatului îi atragi cu legământurile iubirii;
Bucură-te, care toată scârba din sufletele lor o goneşti;
Bucură-te, Ceea ce prin Icoana Ta de Minuni Făcătoare, ca printr-o stea ne conduci pre noi;
Bucură-te, care cu rugăciunile Tale, năvălirile patimilor degrabă le alungi;
Bucură-te, care eşti pentru cei ce se îndoiesc întărire în cele bune;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
şi Condacul 1:
Apărătoarei şi conducătoarei neamurilor creştinesti, călăuzitoarei şi izbăvitoarei, cântări de laudă aducem noi, credincioşii care ne-am adunat înaintea Sfintei Tale Icoane, iară Tu, Sfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ca Ceea ce ai îndurări nespuse, primeşte rugăciunea noastră ce o aducem înaintea Sfintei Tale Icoane Făcătoare de Minuni, ca în umilinţa inimii să-Ţi cântăm: Bucură-te, cea plină de dar Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Lauda Hârbovatului şi a Moldovei Ocrotitoare!
După aceea zicem aceste rugăciuni:
Rugăciune:
O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Ceea ce eşti mai presus decat Heruvimii şi mai cinstită decat Serafimii. Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria tuturor celor necăjiţi, dă-ne nouă mângâiere, tuturor celor ce suntem în necazuri şi boale, că afară de Tine altă scăpare şi ajutor nu avem. Tu una eşti mijlocitoare bucuriei noastre. Ca Maica lui Dumnezeu şi Maica milostivirii, stând înaintea pristolului Prea Sfintei Treimi, poţi să ne ajuţi nouă, ca nimeni dintre cei ce se roagă Ţie cu credinţă nu este ruşinat. Auzi-ne şi acuma, în ziua necazului nostru, pre noi, cei ce cădem înaintea Icoanei Tale şi cu lacrimi ne rugăm Ţie. Alungă de la noi toate necazurile, boalele şi nevoile care vin asupra noastră în această vremelnică viaţă, prin atotputernica Ta mijlocire, nu ne lipsi pre noi nici de veşnica şi nesfârşita bucurie întru Împărăţia Fiului Tău şi Dumnezeului nostru în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea a doua:
Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria scârbiţilor şi acoperitoarea necăjiţilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi scârba, ajută-mi ca unui neputincios, hrăneşte-mă ca pre un străin; necazul meu îl ştii şi-l dezleagă precum vrei, că n-am alt ajutor afară de Tine, nici altă folositoare degrabă, nici altă mângâietoare bună, ci numai pre Tine, o, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin!
Istoricul Icoanei Făcătoare de Minuni:
Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului (65x98 cm) a fost adusă în Basarabia de colonelul Nicolae Albaduev la sfârşitul secolului al XVIII-lea. După moartea acestuia în războiul ruso-turc, mama lui a donat icoana Sfintei Mănăstiri Hârbovat. Aflându-se aici, icoana a supravieţuit la trei incendii, de fiecare dată fiind găsită în cenuşă, neatinsă de flăcări. În 1816, Ştefan Lupu o îmbracă într-un veşmânt de argint împodobit cu pietre scumpe.
Treptat vestea despre darul făcător de minuni al icoanei s-a răspândit în tot ţinutul. Oamenii veneau la Icoana Maicii Domnului ca la o ultimă speranţă, ca la ultima şansă de izbăvire de boli, nevoi etc.
Credincioşii din Chişinău au rugat ca Icoana Maicii Domnului să fie adusă pentru o perioadă a anului în oraş. Cererea lor a fost semnată la 17 ianuarie 1859. Astfel, accesul la Icoana Făcătoare de Minuni s-a lărgit. Ea putea fi invitată chiar acasă. În anii interbelici icoana era purtată pe trasee stabilite din timp, ce intersectau aproape tot teritoriul ţinutului. Cortegiul însoţitor uneori lua o amploare de nedescris. Deplasările Icoanei Maicii Domnului se transformau în adevărate sărbători ale spiritului ortodox.
In ultimii ani Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului se afla în incinta Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului”, cu excepţia Postului Mare, când se întoarce la Mănăstirea Hârbovat. La Chişinău, în fiecare vineri, la ora 7.00, în faţa icoanei se săvârşeşte Acatistul Acoperământului Maicii Domnului, oficiat de IPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Intregii Moldove, împreună cu un sobor de preoţi din Chişinău.
Însoţind Icoana Făcătoare de Minuni prin sate, oraşe, spitale, şcoli, întreprinderi, case particulare etc., ne-a impresionat dragostea, credinţa şi bucuria spirituală cu care oamenii o primesc. Ne-au minunat rugăciunile fierbinţi cu lacrimi făcute de credincioşi, inclusiv de cei din generaţia tânără, în faţa Sfintei Icoane. Ei se închină icoanei ca însuşi Domnului nostru Iisus Hristos şi însăşi Maicii Domnului.
Ne-am convins că Dumnezeu îşi are aleşii Săi şi alesele Sale şi ca, în ciuda ateismului militant din timpul sovietic şi a inerţiei ateiste ce încă mai persistă în societate, s-a mai păstrat duhul credinţei vii în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, redat în Sfânta Evanghelie.
Minunate vindecări săvârşite prin Sfânta Icoană:
Din momentul aducerii Sfintei Icoane la Mănăstirea Hârbovat, mulţi dintre credincioşii care au năzuit cu rugăciune fierbinte s-au învrednicit, prin mijlocirea Împărătesei Cerurilor, de vindecarea diferitelor boli şi uşurarea în nevoile lor. De atunci semnele minunilor şi ale vindecărilor se înmulţesc spre slava Preacuratei şi Milostivei Apărătoare a neamului creştinesc.
Din scrisoarea generalului de infanterie Ioan N. Inzov, adresată stareţului Mănăstirii Hârbovat, arhimandritului Ioanichie aflăm că P. Diordiev, care suferea de alienare mintală, fiind trimis la mănăstire, după rugăciunile făcute înaintea Sfintei Icoane, a fost miluit prin Împărăteasa Cerurilor cu vindecare desăvârşită.
Ioan M. Grecin-Liudvigski, fiu de comerciant din comuna Putintei, şi soţia sa Maria, în declaraţia lor din 23 septembrie 1861, prezentată stareţului Mănăstirii Hârbovat, arhimandritului Ieronim, mărturisesc că Maria a suferit de o straşnică boala de dinţi, care îi provoca dureri cumplite în tot corpul şi junghiuri, ea nemaiputând să meargă şi pirzându-şi orice nădejde. Boala a durat din decembrie 1860 până în aprilie 1861, când Maria a fost adusă în faţa Icoanei Făcătoare de Minuni (între satele Dascova şi Bravicea, icoana fiind în trecere de la Chişinău la Hârbovat), unde a vărsat lacrimi şi s-a rugat Împărătesei Cereşti să o miluiască. A doua zi s-a mărturisit şi s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, simţindu-se apoi cu desăvârşire sănătoasă.
Preotul T. Lascu povesteşte un caz nu mai puţin uimitor. Este vorba de epitropul bisericii din Gordineşti, Alexandru Demenţi, care în anul 1863 a fost paralizat năprasnic în partea stângă a capului, dimpreună cu ochiul stâng, limba şi mâna. Văzând că toate încercările de ajutor ale rudelor sunt zadarnice, el a năzuit la ajutorul Maicii Domnului, a cerut să se slujească Acatist şi Tedeum înaintea Sfintei Icoane de la Hârbovat. Apoi şi el însuşi s-a pus pe rugăciuni fierbinţi către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Şi iată că s-a învrednicit de vindecarea bolii sale, făcându-se iarăşi sănătos.
Olga Podguski din Cainarii Vechi, în scrisoarea sa din 12 august 1902 notează: „Sora mea, o învăţătoare sărmană, avea o copilă ce zăcea în pat slăbănoagă, vreme de doi ani, neputându-se nici ridica. Respiraţia îi era foarte anevoiasa din pricina slăbiciunii pieptului, iar în spate îi crescuse o cocoaşă. Iată însă, că, înainte de a pleca eu la Hârbovat, am fost pe la sora mea şi, privind cu mare jale copila, am zis surorii mele: „Ştii tu ce gând mi-a venit? Am să încredinţez această copilă Maicii Domnului şi am să dau rugăciuni înaintea Icoanei Făcătoare de Minuni din Hârbovat”. Deci, rugându-ma eu, nevrednica, cu multe lacrimi, Maicii Milostive timp de două zile, am cerut de au slujit preoţii şi Tedeum, dând o prescură şi o Liturghie. Dupa ce m-am întors acasă, am dat prescura surorii mele, împreună cu o cămaşă nouă, ce o luasem şi o pusesem înaintea icoanei Maicii Domnului în timpul când m-am rugat. Cu această cămaşă sora mea a îmbrăcat copila şi i-a dat o bucăţică de prescură să mănânce. Şi iată că, după acestea, în scurt timp, fetiţa a început a se ridica şi a umbla, iar cocoaşa s-a ascuns, ca şi cum n-ar fi fost niciodată”.
Ludmila Şaptefraţi, medic de familie din Negureni, Teleneşti, a istorisit cum, în 1994, fetiţa ei de doi ani - Iuliana - s-a vindecat într-un chip minunat de arsuri în urma rugăciunilor fierbinţi ale intregii familii la Icoana Maicii Domnului. Copilul a avut arsuri de gradul III şi IV la ambele mâini şi se afla într-o stare gravă după prima operaţie. A doua intervenţie a medicilor, spre mirarea lor, a avut un efect miraculos şi a înlăturat urmările arsurilor.
Parascovia Ureche din satul Scorteni, Orhei, în mărturisirea sa, povesteşte despre întâmplarea minunata pe care a trăit-o în anul 1997. Atunci, în preajma sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, fiind bolnavă de picioare şi având insuportabile dureri de cap, a ieşit să întâmpine Icoana Făcătoare de Minuni şi a trecut pe sub această sfinţenie. Brusc ei, care abia îţi simţea picioarele, i-a venit ideea să petreacă icoana până la marginea satului (5 km dus + 5 km intors = 10 km). Drumul a fost uşor şi după aceea durerile din picioare au părăsit-o. Rugăciunile către Maica Domnului, care, din acea zi, au insoţit-o în permanenţă, i-au luat şi suferinţa durerilor de cap.
Olga Croitoru din Ordasei, Teleneşti, a suferit de un viciu cardiac pronunţat (a fost şi operată) până în decembrie, 2002, când în satul ei a sosit Icoana Făcătoare de Minuni. Trecând pe sub icoană, cu credinţă şi rugăciuni înălţate la Maica Domnului, a simţit o fierbinţeală puternică în tot corpul şi, dupa aceea, inima ei a uitat de aritmii şi nu o mai deranjează.
Tot în decembrie, 2002, în timpul aflării Icoanei Maicii Domnului la Ordasei, călugării-însoţitori, împreună cu parohul bisericii din sat, părintele Vitalie Şaptefraţi, au făcut, la invitaţia direcţiei şcolii, un Tedeum în incinta acestei instituţii, care nicidecum nu putea ieşi din reparaţie. După un timp scurt, conform cuvintelor directoarei, s-au găsit toate cele necesare şi şcoala, bucurându-i pe toţi cu noua sa înfăţişare, şi-a reluat ritmul normal de lucru.
Părintele Boris Boldescu din Verejeni, Teleneşti, a fost martorul unui caz minunat, întâmplat în parohia sa. Într-o vară călduroasă şi secetoasă, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hârbovat, trecând prin Verejeni, la solicitările sătenilor, poposea în casele lor. În pragul unei case, părintele Boris, împreună cu însoţitorii icoanei şi cu familia-gazdă, au văzut aievea cum din ochii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu s-au prelins lacrimi. De ce plângea Maica Domnului? Din cauza secetei, lipsei ploii pe ogoare? Sau din cauza secetei noastre sufleteşti, lipsei credinţei în sufletele noastre?
Şirul minunilor, cu siguranţă, este mult mai mare. Atât doar, ca noi, asemeni celor nouă leproşi din pilda evanghelică, uităm să mulţumim pentru vindecări şi minuni sau o facem numai oral, prin telefon, lipsind urmaşii de mărturiile scrise.
Icoana Maicii Domnului de la Hârbovat a fost şi rămâne a fi o adevărată ocrotitoare a credincioşilor din
