După obişnuitul început se zice:
Condacul 1:
Folositoare caldă câştigându-te pe tine, ne rugăm ţie, noi, nevrednicii, şi că ceea ce ai arătat chipul lui lisus Hristos, dăruieşte-ne să-L vedem şi noi, sus în cer, ca să te cinstim şi să-ţi cântăm: Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Icosul 1:
Înger pe pământ te-ai arătat, slujind Domnului în vremea înfricoşatelor Lui Patimi, şi, precum îngerul l-a slujit în vremea postirii celei de patruzeci de zile, aşa şi tu, în singuratatea drumului Crucii; pentru aceasta te fericim, zicând:
Bucură-te, Veronica, prin care cunoaştem Chipul Stăpânului nostru lisus Hristos;
Bucură-te, prin care vedem pătimirea;
Bucură-te, milostivire către osăndiţi şi dosădiţi;
Bucură-te, bunătate mai presus de inimile omeneşti;
Bucură-te, milă de Patima Celui Milostiv;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a te atinge de faţa Stăpânului;
Bucură-te, Veronica, ucenica lui Hristos;
Bucură-te, că ai întrecut pe cea care a uns picioarele Domnului cu mir;
Bucură-te, că aceea picioarele a cuprins, iar tu faţa lui Hristos;
Bucură-te, prin care ne închinăm chipului Mântuitorului;
Bucură-te, prin care ne amintim de Sfintele Lui Patimi;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 2-lea:
Văzând Sfânta Veronica prin fereastra casei părinteşti pre Stăpânul Hristos dus la răstignire, s-a umplut de negrăită milă de Cel ce lucra Tainele mântuirii si, cunoscându-L, l-a cântat: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Înţelegerea cea neînţeleasă de cărturarii norodului căutând Sfânta Veronica să o înţeleagă, se întreba pe sine, zicând: „Cum pătimeşte Hristos?”. Şi cunoscându-L pe El a fi singur Dumnezeu, s-a înfricoşat; iar noi, cinstind înţelegerea ta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, slujitoarea lui lisus;
Bucură-te, că ai uşurat Patima Lui;
Bucură-te, că ai mângâiat pe Maica Lui;
Bucură-te, că ai şters sudoarea Feţei Lui;
Bucură-te, că ai câştigat iubirea Lui;
Bucură-te, că ai fost preavitează;
Bucură-te, că Apostolii au fugit, iar tu ai îndrăznit;
Bucură-te, căpetenia mironosiţelor;
Bucură-te, ca, îndrăznind, ai biruit;
Bucură-te, ca, biruind, ai câştigat;
Bucură-te, că ai lepădat frica părintească;
Bucură-te, că ai câştigat dragoste dumnezeiască;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 3-lea:
Puterea Celui de sus a umbrit atunci pe Sfânta Veronica, de a trecut prin mulţimea tulburată şi a şters faţa cea acoperită de sânge şi sudoare a iubitului Mire, iar noi cu inima cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Mahramă curată, ai alergat ca un fulger printre tulburatorii evrei, iar Cel ce ştie toate, ştiind dorirea ta cea buna, Sfântă Veronico, a binevoit a se întipări Sfântul Său Chip spre mustrarea în veci a celor ce nu L-au cunoscut Dumnezeu şi Om; iar noi, lăudând priceperea ta, zicem:
Bucură-te, fericită între fecioare;
Bucură-te, prealăudată pentru fapta bună;
Bucură-te, preamilostivă cu inima;
Bucură-te, că ai mângâiat pe Mângâietorul;
Bucură-te, că ai şters Faţa Celui ce a şters păcatul lumii;
Bucură-te, că ai odihnit pe Cel ce a odihnit pe cei împovăraţi;
Bucură-te, că ai făcut bucurie celor îndureraţi ce priveau la cele ce se făceau;
Bucură-te, că tu singură te-ai făcut năframă neîntinată;
Bucură-te, îndulcirea lacrimilor nemângâiate;
Bucură-te, lauda neamului omenesc;
Bucură-te, cinstea fecioarelor;
Bucură-te, ceea ce arăţi lumii pe Mântuitorul în vremea pătimirii;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 4-lea:
Vifor de gânduri îndoielnice având, Ucenicii Domnului L-au părăsit, dar Sfânta Fecioara Veronica, prin luminarea Darului, cunoscând că pătimirea lui Hristos este spre mântuirea lumii, a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzit-a Veronica pe noroade hulind pe lisus şi, alergând înainte şi văzându-L, L-a cunoscut că este Dumnezeu şi
Bucură-te, curăţia cea neîntinată;
Bucură-te, că ai îndrăznit a privi la Soarele dreptăţii;
Bucură-te, că ai covârşit pe cei văzători;
Bucură-te, că luminezi ochii tuturor;
Bucură-te, că prin tine s-a păstrat Chipul lui Hristos;
Bucură-te, că ne înveţi pe noi să aflăm Chipul Domnului;
Bucură-te, apa lină în care S-a oglindit Dumnezeu, lăsându-ţi Chipul Său;
Bucură-te, cunoscătoarea mântuirii;
Bucură-te, că tainele cereşti le-ai văzut;
Bucură-te, dragoste aprinsă către Hristos;
Bucură-te, aflătoarea mântuirii;
Bucură-te, solitoarea noastră către lisus;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 5-lea:
Văzându-te pe tine, fecioara, tatăl tau, alergând înaintea lui lisus şi cu mahrama ştergându-l Faţa, s-a mâniat şi te-a închis, ca nu cumva să mergi după lisus; iar tu, având pe lisus, Cel dorit şi dulce în mahramă, la El uitându-te, cu dragoste cântai: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Necunoscând tatăl tău adevărul, socotea ca să te prindă şi să te piardă, dar tu, lăsându-l, ai urmat Sfinţilor Apostoli şi Sfintelor femei întru propovăduirea Adevărului. Drept aceea, primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, muceniţă de bunăvoie;
Bucură-te, că te-ai unit prin dragoste cu Mirele Cel Mare;
Bucură-te, că ai fost primită în ceata îngerească;
Bucură-te, că ai fost retezată de coasa păgânească;
Bucură-te, că ai moştenit Împărăţia cerească;
Bucură-te, că ai zdrobit ura părintească;
Bucură-te, ceea ce cu picior grabnic ai ajuns la locuinţa cerească;
Bucură-te, că acum vezi Faţa lui lisus în strălucirea Lui cea dumnezeiască;
Bucură-te, că ai întrecut pe femeia care a uns picioarele Lui cu mir;
Bucură-te, că Faţa Lui ai şters când nimeni nu îndrăznea;
Bucură-te, că mare îţi este darul dat de Hristos;
Bucură-te, că acum ai înflorit în sânul Sfintei Treimi;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 6-lea:
Mărturisitori se fac toţi cei ce văd Chipul lui Hristos închipuit cu minune pe mahramă, şi, pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu, învăţându-i cum să cunoască împreună cu cei ce ştiu taina, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Strălucit-a în Ierusalim darul tau, prin închipuirea Chipului nefăcut de mâna, prin tine dăruit nouă celor credincioşi, care ne închinăm cu credinţă Sfântului Chip şi pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, că ţie ţi-a încredinţat lisus talantul Său;
Bucură-te, că te-a aflat credincioasă Darului Său;
Bucură-te, că şi tu ai rodit viaţa de Serafim;
Bucură-te, diamant din cununa lui Hristos;
Bucură-te, mărgăritar aflat în apa cea mai de jos;
Bucură-te, începătoarea dogmei creştinesti;
Bucură-te, învăţătoarea închinării dumnezeieşti;
Bucură-te, că şi tu ai vădit dumnezeirea Lui;
Bucură-te, că tu ai aratăt lumii întâi pătimirea Lui;
Bucură-te, că Chipul Cel Sfânt al Lui văzându-L, demonii se cutremura;
Bucură-te, folositoare oamenilor;
Bucură-te, veselie credincioşilor;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 7-lea:
După răstignirea şi învierea lui lisus, adunându-se Apostolii cei risipiţi şi văzând Chipul cel dumnezeiesc în mâinile tale pe mahramă, spăimântându-se şi bucurându-se, cântau: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Avgar, regele Edesei, văzând Chipul lui lisus, nu acesta al pătimirii, ci al dumnezeirii, a crezut din inimă şi L-a dat lumii spre încredinţarea tuturor că Mesia a venit în lume. Văzând şi pe Cel al pătimirii, prin tine adat credincioşilor, te lăuda, zicând:
Bucură-te, propovăduitoarea lui Hristos;
Bucură-te, porumbiţa darului Lui;
Bucură-te, podoaba fecioarelor;
Bucură-te, lauda mironosiţelor;
Bucură-te, lucrătoarea Sfintelor Icoane;
Bucură-te, că ai avut dragoste dumnezeiască;
Bucură-te, că ai vădit ruşinea păgânească;
Bucură-te, că ai stins focul idolilor;
Bucură-te, că ai fost mărturisitoare;
Bucură-te, că ai avut dragoste nebiruită;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 8-lea:
Negrăite au fost milostivirea şi răbdarea Fiului lui Dumnezeu, că a suferit să fie ştearsă Faţa Lui Cea dumnezeiască de o tânără fecioară; că numai El singur cunoştea dragostea cea fierbinte din sufletul ei şi numai ea în acea vreme îi cânta Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Văzând lucrarea cea străină a icoanei lui Hristos, să uităm cele pământeşti, să ridicăm mintea la cer şi să înţelegem cum Dumnezeu a lucrat nouă mântuire, iar pe fecioara Veronica, cu cuvinte de laudă să o cinstim:
Bucură-te, mireasă credincioasă;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, inima în care s-a scris Sfântul Cuvânt;
Bucură-te, biserica aleasă de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cea dintâi închinătoare a sfintelor icoane;
Bucură-te, începătoarea dreptei credinţe;
Bucură-te, cea nebună pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, cea defăimată pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, că nu ţi-ai cruţat viaţa;
Bucură-te, că ai uitat de tine pentru dragostea Lui;
Bucură-te, că ai defăimat cinstea ta pentru El;
Bucură-te, că ai fugit de faţa tatălui tău;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 9-lea:
Firea îngerească s-a mirat de lucrarea sfintei mahrame ce s-a închipuit în mâinile Sfintei Veronica şi bucurăndu-se de lucrarea tainică, cânta: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Spăimântatu-s-au ritorii, nepricepându-se cum s-a scris Chipul cel însângerat pe mahrama ta; iar noi, ştiind lucrarea Tainei, zicem către tine:
Bucură-te, că ţie ţi s-a dăruit această Taină;
Bucură-te, că prin aceasta ai cunoscut înţelepciunea lui Dumnezeu;
Bucură-te, împlinirea rânduielilor Lui;
Bucură-te, că cei înţelepţi ai lumii s-au făcut nepricepuţi;
Bucură-te, că amuţesc gurile ereticilor;
Bucură-te, că rămân zadarnice întrebările lor;
Bucură-te, că se taie amăgirile rătăciţilor;
Bucură-te, că se ruşinează ca nebunii, cei ce zic ca Sfântul Chip este chip cioplit;
Bucură-te, zid tare al creştinilor;
Bucură-te, adevărata temelie a credinţei;
Bucură-te, dreapta închinare a Sfintelor Icoane;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 10-lea:
Pogorându-Se Mântuitorul să mântuiască neamul omenesc, prin tot chipul S-a dat tuturor, ca să-L vedem prin icoană, şi, dorindu-L, să-L slăvim şi să-l cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea .
Podoaba Bisericii dreptcredincioşilor şi lauda neruşinată s-a dat în mâinile tale Sfânta închipuire pe pânza, că, văzând ereticii cei de pe urmă, să se ruşineze, iar cei ce cred, să cânte aşa:
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, că prin tine s-a întărit închinarea Sfintelor Icoane;
Bucură-te, că prin tine şi-a luat Biserica podoabă preafrumoasă;
Bucură-te, că ai fost biruitoare;
Bucură-te, Apărătoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, stânca muceniciei;
Bucură-te, de minuni făcătoare;
Bucură-te, a fecioarelor povăţuitoare;
Bucură-te, mila către aproapele tău;
Bucură-te, ceea ce alungi eresurile;
Bucură-te, stingătoarea formelor păgâneşti;
Bucură-te, adâncul smereniei;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 11-lea:
Împărate Sfinte, de n-am avea Icoana Ta, nici mântuirea noastră nu ar fi nădăjduită, dar Chipului Cel din Icoană, prin care s-a arătat puterea Ta, crezând şi mulţumind, ne închinăm dumnezeirii Tale, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Făclie prealuminoasă s-a arătat mahrama ta, Sfânta Veronica, că a aprins în lume lumina credinţei celei adevărate a lui Hristos şi a Sfintelor Icoane, pentru care îţi cântăm şi zicem:
Bucură-te, izvorule de apă al credinţei;
Bucură-te, cădelniţă cu focul dragostei;
Bucură-te, arătătoarea Soarelui Celui înţelegator;
Bucură-te, căldura focului mistuitor;
Bucură-te, mireasma sufletelor;
Bucură-te, picătura dulce a inimilor;
Bucură-te, alinarea patimilor;
Bucură-te, roada coaptă în gradina raiului;
Bucură-te, că te-ai încununat cu slava;
Bucură-te, smirna mirositoare a credinţei;
Bucură-te, boboc de crin ceresc;
Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 12-lea:
Vrând Iubitorul de oameni să dea har, mărturie ne-a dat Preasfântul Său Chip, că, văzându-L, să ni se pară ca suntem înaintea lui Dumnezeu şi cuviincioasa închinăciune să aducem, cântând cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Având înaintea noastră Chipul lui Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi al tuturor Sfinţilor, ne bucuram, noi păcătoşii, de rânduiala lui Dumnezeu şi pe Sfânta Veronica, cea care a îndrăznit întâi a se apropia de dumnezeire, o lăudăm, zicând:
Bucură-te, rugătoarea noastră către Domnul nostru lisus Hristos;
Bucură-te, frumuseţe cerească;
Bucură-te, floarea mucenicilor;
Bucură-te, întărirea Sfintei Biserici;
Bucură-te, mână mângâietoare;
Bucură-te, privire îndurătoare;
Bucură-te, sprijinitoarea sufletului meu;
Bucură-te, rugătoare către Dumnezeu pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră către Dumnezeu;
Bucură-te, izbavirea noastră de eresuri;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor din nevoi;
Bucură-te, şi te roaga pentru cei ce te cinstesc pe tine; Bucură-te, Veronica, mironosiţa lui Hristos!
Condacul al 13-lea:
O, preamilostivă Sfântă Muceniţă Veronica, care te-ai învrednicit de minunea cea nespusă a Sfintei Mahrame, primeşte acest mic dar ce-ţi aducem ţie acum şi aprinde întru noi flacăra iubirii de Dumnezeu, Mântuitorul nostru, ca împreună cu tine să ne învrednicim a cânta în Împărăţia lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)
Apoi iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.
