Condacul 1:
Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, Părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstită pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm tie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Icosul 1:
Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenită bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cele ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 2-lea:
Văzând darurile tale cele mari, părinţii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti învăţătură spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu înţelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către şingura Frumuseţe şi Negrăită Desfătare - Domnul Iisus Hristos - cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Înţelegere Dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;
Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;
Bucură-te, cela ce din anii copilariei mare dorire către Dumnezeu ai avut;
Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;
Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;
Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;
Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;
Bucură-te, cela ce pe mult doritul tau Iisus în inimă pururea L-ai purtat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl Preaales!
Condacul al 3-lea:
Umbrit ai fost de puterea Celui Prea înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se socotesc ca bunătăţi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Având în sufletul tău înflăcărată dorinţă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mânia ţarului, nici de împotrivirile Părinteşti, şi încă vieţuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăţia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:
Bucură-te, cela ce în tinereţile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;
Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoară, o, ai dorit;
Bucură-te, cela ce te împărtăseşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;
Bucură-te, că sămânţa cea Dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate, o, ai udat;
Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roada cea însutită a virtuţilor Domnului ai adus;
Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăţiei sufletului şi trupului;
Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;
Bucură-te, că marea cuviinţă a chipului tău frumuseţea ta sufletească o mărturisea;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 4-lea:
Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit, Ignatie, fericite, atunci când, netemindu-te de mânia ţarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea şi în pustie te-ai sălăşuit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseţe şi cu daruri, ai urat slavă acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugariei, care duce în împărăţia Cerurilor. Iar noi, lăudând sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al împăratului Ceresc decât al celui pământesc;
Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai ostit;
Bucură-te, cela ce cu Dumnezeiască armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;
Bucură-te, cela ce cu platoşa dreptăţii te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, cela ce coiful mântuirii ai dobândit;
Bucură-te, cela ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma omenească, o, ai iubit;
Bucură-te, cela ce de săgeţile celui viclean cu pavăza credinţei te-ai îngrădit;
Bucură-te, cela ce negrăită fericire a cinului îngeresc în cămara cerească, o, ai dobândit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 5-lea:
Asemănatu-te-ai unei stele cu Dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, blagoslovindu-te să păşeşti pe calea cea monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinţă ai strigat, întru zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Toată obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îţi cerca smerenia Părintele tău duhovnicesc. Iar noi, cinstind nevoinţele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu vârsta le-ai îmbrăţişat pentru Hristos, cu uimire strigpm ţie:
Bucură-te, cela ce pe umeri crucea ta o ai luat şi urmptor lui Hristos te-ai arătat;
Bucură-te, cela ce calea monahicească cea strâmtă şi necăjită de voie, o, ai ales;
Bucură-te, cela ce nicicând îndărăt nu te-ai întors;
Bucură-te, cela ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;
Bucură-te, cela ce talantul tău în pământ nu l-ai îngropat;
Bucură-te, cela ce întru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor omeneşti l-ai întrebuinţat;
Bucură-te, cela ce prin scrierile tale pline de Dumnezeiască înţelepciune multe suflete înglodate în păcat ai înviat;
Bucură-te, cela ce dulcele glas al Cerescului Stăpân: „Slugî bunî şi credincioasî, intră întru bucuria Domnului Tău”, ai auzit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 6-lea:
Prin smerenie, prin osârdie şi mai cu seamă prin necontenită rugăciune, asupra patimilor trupeşti cu dârzenie te-ai ostit, Ierarhe, până ce trupul tău rob duhului l-ai făcut; pentru aceasta dimpreună cu cetele îngerilor stai acum înaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Cu îmbelşugare a răsărit în tine harul lui Dumnezeu atunci când, primind tu cinul cel îngeresc, cu treapta preoţiei curând ai fost cinstit, căci duhul tău, primit în braţele cele Părinteşti deschise ţie, nespusă fericire a gustat. Iar când ai fost ales de Dumnezeu egumen al mănăstirii Pelsema, ziua şi noaptea ai grijit de oile cele cuvântătoare încredinţate ţie de Domnul, ca nici una din ele să nu piară din nepăsarea ta. Bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă Dumnezeiască pentru tine, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce prin primirea cinului îngeresc săvârşirea aşteptărilor tale, o, ai văzut;
Bucură-te, cela ce apărătorului tău ceresc, Sfântului Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, ai urmat;
Bucură-te, cela ce în inima ta pe Domnul Iisus Hristos pururea, ca şi acela, L-ai purtat;
Bucură-te, cela ce dregătoria preoţiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu, o, ai primit;
Bucură-te, cela ce eşti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credinţei şi iubirii de Dumnezeu şi de aproapele;
Bucură-te, cela ce Jertfa cea fără de sânge, cu mare evlavie şi frică, o, ai adus;
Bucură-te, cela ce pe Maica Cea Preanevinovată a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curată Vistierie şi Sfânt Odor al Dumnezeieştii slave, o, ai cinstit;
Bucură-te, cela ce în mănăstire biserica frumos împodobită, cu hramul Milostivei Portaitisse ai înălţat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 7-lea:
Voind Domnul Cel iubitor de oameni ca să nu stea sub obroc făclia virtuţilor tale, ci tuturor să lumineze, încât toţi oamenii văzându-te, să slăvească pe Tatăl Cel Ceresc, te-a scos din însingurata mănăstire, spre a-ţi da ascultări mult-ostenicioase. Minunându-ne de asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu zdrobire strigăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Noii mănăstiri a Prea Cuviosuui Serghie, care este în apropierea oraşului împărătesc, te-a dăruit pe tine Domnul că întâi-stătător şi bun păstor, iar tu, fără de odihnă ai purtat grijă de turma ta cea cuvântătoare şi ai râvnit la înfrumuseţarea chinoviei. Pentru aceasta, obştea ta te slăvea, strigând:
Bucură-te, cela ce Ocrotitorului Ceresc al mănăstirii tale, Prea Cuviosului Serghie, Egumenului de la Radonej, următor ai fost;
Bucură-te, cela ce mănăstirea cu minunate biserici şi clădiri, o, ai împodobit;
Bucură-te, cela ce, ca un Părinte iubitor de fii, pe fiii tîi, pe calea mântuirii către împărăţia Cerurilor i-ai călăuzit;
Bucură-te, cel ce pe cei însetaţi a purcede pe calea monahicească în mănăstire cu bucurie i-ai primit;
Bucură-te, cela ce pe monahii cei neascultători, prin îndemnurile tale, la pocăinţa înlăcrimată i-ai adus;
Bucură-te, cela ce, ca un bun păstor, prin viaţa şi obiceiurile tale, pildă de nevoinţă monahicească întregii obşti ai dat;
Bucură-te, cela ce pentru mântuirea lor gata a-ţi pune sufletul ai fost;
Bucură-te, lauda şi slava monahilor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 8-lea:
Străin şi călător fost-ai pe pământ, Ierarhe, ca şi ceilalti oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine-plăcut al Său, încă din anii tinereţii tale, iar prin viaţa şi scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu osârdie Domnului ai slujit. Drept aceea, slavă înălţând Făcătorului tău de bine, Dumnezeu, îi strigam: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Întru totul fiind plin de virtuţi, înger în trup cu adevărat te-ai arătat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind pe toţi cei ce alergau la tine, durerile lor alinând, la calea pocăinţei povăţuind, neîncetată rugăciune şi plânsul cel din inimă învăţând. Pentru aceasta, bogaţi şi săraci, oameni cu faimă şi sărmani, fiii tăi duhovniceşti, strigau ţie:
Bucură-te, noule Gură de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe mulţi rătăciţi prin pocăinţă i-ai adus la Dumnezeu;
Bucură-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele şi inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;
Bucură-te, cela ce a ne ruga pentru vrăjmaşi ne-ai povăţuit;
Bucură-te, cela ce însuţi te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrăjmaşii tăi;
Bucură-te, cela ce ne-ai învăţat a vedea în cei ce ne vrăjmăşesc unelte ale lui Dumnezeu spre îndreptarea noastră;
Bucură-te, cela ce ochilor duhovniceşti ai celor ce se pocăiau lacrimile lui Ezechia şi suspinările lui Manase ai înfăţişat;
Bucură-te, cela ce în cărţile tale pline de Dumnezeiască înţelepciune nevoinţele şi ostenelile vechilor nevoitori ai arătat;
Bucură-te, cela ce în viaţa ta acestora cu desăvârşire ai urmat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 9-lea:
Toată oştirea cea îngerească şi soborul ierarhilor se minunau văzându-te pe tine, noul bineplăcut al lui Dumnezeu, cum străluceai prin mari osteneli şi nevoinţe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit, strigăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Către o nouă şi mult ostenicioasă ascultare într-un ţinut îndepărtat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe Ignatie, atunci când de la Arhiereul Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, ţi s-a înmânat toiagul arhieresc de Arhipăstorul oraşului împărătesc, în catedrala din Kazan a împărătesei Cereşti. Cunoscând întru aceasta voia lui Dumnezeu, ca şi în
Bucură-te, cela ce la hirotonie harul Dumnezeiesc cu îmbelşugare l-ai primit;
Bucură-te, cela ce eşti plin de apostolească învăţătură şi cu darurile ei mântuitoare pe toţi credincioşii îi adapi;
Bucură-te, credincios lucrător al viei lui Hristos;
Bucură-te, alăută duhovnicească, mişcată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, podoaba cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor;
Bucură-te, că prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propovăduia;
Bucură-te, ca pe fraţii şi fiii tăi duhovniceşti din mănăstirea Prea Cuviosului Serghie, deşi cu trupul i-ai părăsit, însă în rugăciunile tale nicicum nu i-ai uitat;
Bucură-te, milostiv apărător al tuturor credincioşilor şi necredincioşilor, care te cheamă în ajutor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 10-lea:
Îngreunat fiind de neputinţă trupească şi de nevoinţele întru care ai petrecut, ai mers în mănăstirea Sfântului Nicolae, cea care este lângă râul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-ţi găti sufletul pentru plecarea din această lume; şi acolo întru cugetare la Dumnezeu şi pustnicească rugăciune zilele săvârşindu-ţi, fără tăcere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Grabnic ajutător şi mângâietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci şi celor din depărtare, cu scrierile tale mângâindu-i, duhul lor îmbărbătându-l şi înţelepţindu-l. Pentru aceasta îţi şi strigă cei ce preţuiesc cărţile tale cele pline de Dumnezeiască înţelepciune:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun;
Bucură-te, că pe cei care veneau la tine nicicând afară nu i-ai scos;
Bucură-te, că pe cei de aproape şi de departe care cereau ajutorul tău cu dragoste i-ai îmbrăţişat;
Bucură-te, ca pe cei ce cu osârdie cinstesc scrierile tale în cea mai strânsă unire cu sufletul tău i-ai primit;
Bucură-te, ca pe fiii tăi cei duhovniceşti cu răbdarea creştinească i-ai deprins;
Bucură-te, că a vedea în patimirile noastre purtarea de grijă a lui Dumnezeu ne-ai povăţuit;
Bucură-te, ca pe fiii tăi, a se încredinţa cu totul Dumnezeieştii pronii i-ai învăţat;
Bucură-te, ca împlinirea întru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare milă a o cere ai poruncit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 11-lea:
Cântare preaumilicioasă ai adus Prea Sfintei Treimi în toate zilele vieţii tale pământeşti, Ignatie prealăudate. Iar acum, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, ca prin rugăciune şi pocăinţă curăţindu-ne, dimpreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Mare luminător al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost în viaţa ta, Ierarhe Ignatie, şi pentru aceasta ţi-a dăruit sfărşit minunat Domnul Atotţiitorul, şi în ceruri te-a proslăvit. Rugamu-te, milostive ierarhe, cere şi pentru noi, păcătoşii, care îţi cerem ajutorul şi mijlocirea, sfârşit în pace şi fără de durere vieţii noastre, răspuns bun la înfricoşata Judecată a lui Hristos şi moştenirea împărăţiei Cerurilor, ca să strigăm Ţie cu bucurie:
Bucură-te, cela ce prin dreptul tău sfârşit viaţa ta cea dreaptă, o, ai pecetluit;
Bucură-te, cela ce apropierea plecării tale mai înainte, o, ai văzut;
Bucura-te, cela ce pe Cerescul Mire al sufletului tău cu făclia aprinsă l-ai întâmpinat;
Bucură-te, cela ce în ziua sfârşitului tău, pe Mântuitorul înviat dimpreună cu femeile mironosiţe L-ai văzut;
Bucură-te, cela ce pe cinstitorii tăi nici după moarte de mijlocirea ta nu îi lipseşti;
Bucură-te, cela ce pe toţi care se roagă ţie cu osârdie, cu harul şi cu purtarea ta de grijă îi acoperi;
Bucură-te, cela ce pe fiii tăi a se ţine fără abatere de sfântă credinţă ortodoxă, singura adevărată, i-ai învăţat;
Bucură-te, cela ce a primi înşelările cele ereticeşti şi a lua aminte la viclenele lor îndemnuri cu străşnicie ai oprit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 12-lea:
Har s-a dat ţie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi şi a ne călăuzi pe calea mântuirii, ca fiind curăţiţi prin pocăinţă, în cămara cea preaîmpodobită a Mântuitorului sa intrăm şi acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând lui Dumnezeu, Celui Minunat întru sfinţii Săi, te lăudăm pe tine, Ignatie fericite, ca pe un prieten al lui Hristos, care prin neabătută lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobândit. Roagă-te pentru noi, păcătoşii, ca dimpreună cu tine părtaşi ai Cinei Domnului să fim şi noi, cei ce cu dorire strigăm ţie:
Bucură-te, că prin preaadâncă smerenia ta, şi prin sărăcia cea duhovnicească împărăţia Cerurilor ai aflat;
Bucură-te, că această virtute la temelia tuturor nevoinţelor monahiceşti a o pune ai poruncit;
Bucură-te, că plângând pentru păcatele tale, de Domnul însuşi ai fost mângâiat;
Bucură-te, că pentru blândeţea sufletului tău, drept răsplată moştenirea vieţii veşnice ai dobândit;
Bucură-te, că în viaţa cea pământească dreptatea lui Hristos, iar nu hrană trupească ai căutat, iar acum, în ceruri, cu ea din belşug te-ai săturat;
Bucură-te, că pentru milostivirea ta faţă de aproapele, de Dumnezeu, Dăruitorul îndurărilor ai fost miluit;
Bucură-te, că pentru curăţia îngerească a inimii tale pe Dumnezeu L-ai văzut;
Bucură-te, că toate clevetirile şi ocările celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, şi pentru aceasta, de comoara cea mare - Dumnezeiască înfiere - ca un făcător de pace te-ai învrednicit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!
Condacul al 13-lea:
O, preaminunatule şi bine-plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte această mică rugăciune, însă din inimi ce te iubesc şi te cinstesc adusă, şi ne izbăveşte pe noi cu atotputernica ta mijlocire de toată durerea, suferinţa şi întristarea, aprinde inimile noastre reci cu focul credinţei şi al dragostei de Dumnezeu, daruieşte-ne pocăinţa mai înainte de sfârşit, fii nouă călăuzitor către împărăţia Cerurilor, ca acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce au bineplăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor să îi cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.
Apoi această
Rugăciune:
O, mare, preaminunate şi bineplăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinţă ţi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sărmani şi neajutoraţi, care cu credinţă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare l-ai iubit şi numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădându-te de tine şi luându-ţi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea strâmtă şi mâhnicioasă a vieţii monahiceşti şi pe această cale virtuţi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe păcătoşii cei căzuţi cu înţeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinţă şi smerenie la Dumnezeu i-ai povăţuit, îmbărbătându-i cu nădejdea în milostivirea Lui. Tu, pe cei ce alergau la tine afară nicicând nu i-ai scos, ci Părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-ai fost: nici acum nu ne părăsi pe noi, care ţie cu osârdie ne rugăm şi la ajutorul şi acoperământul tău scăpăm. Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni sănătate sufletului şi trupului, neclintită fă credinţa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne, ca prin pocăinţă fiind curăţiţi, sfârşit creştinesc vieţii noastre să primim şi în cămara cea preaîmpodobită a Mântuitorului să intram dimpreună cu toţi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi Fiului şi Sfantului Duh. Amin!
Tropar - glas 8
Apărătorule al Ortodoxiei, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales, podoaba cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor, slavă şi laudă monahilor, cu scrierile tale pe noi toţi ne-ai înţelepţit; alaută duhovnicească, noule Gură de Aur, Ierarhe Ignatie, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, pe care în inima ta L-ai purtat, să ne dăruiasca nouă mai înainte de sfârşit a ne pocăi.
