joi, 21 ianuarie 2010

1 iulie - Acatistul Sfinţilor Cosma şi Damian din Roma, doctori fără arginţi

Rugăciunile începătoare, apoi:

Condacul 1:

Cei aleşi făcători de minuni, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos şi doctori prea înţelepţi, care în dar daţi sănătate celor ce sunt în boli, cele de laudă aducem vouă, sprijinitorilor noştri şi ajutătorilor întru necazuri; iar voi, fiind vase alese ale harului, vindecaţi rănile noastre cele sufleteşti şi cele trupeşti. Pentru aceasta, slăvind pe Dumnezeu cel minunat întru sfinţii Săi, pe voi cu osârdie vă fericim: Bucuraţi-vă, Cosma şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi prea slăviţilor făcători de minuni.


Icosul 1:

Râvnind vieţii celei îngereşti, aţi defăimat cele pământeşti, şi încununându-vă cu nevoinţa muceniciei, v-aţi învrednicit să priviţi faţa Domnului puterilor. Deci rugaţi-vă cu sârguinţă pentru noi cei ce alergăm cu sârguinţă către ajutorul vostru şi cele de laudă strigăm vouă:

Bucuraţi-vă, rugători calzi pentru cei ce cinstesc sfântă pomenirea voastră;

Bucuraţi-vă, că voi casa, avuţia şi toate agoniselile părinţilor întru nimic le-aţi socotit;

Bucuraţi-vă, care fără împuţinare vindecaţi pe cei părăsiti de doctori;

Bucuraţi-vă, cei ce pe cei săraci cu milostivirea voastră i-aţi hrănit;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi mângâiat pe cei ce sufereau de îndurarea inimii;

Bucuraţi-vă, cei ce prin curăţie şi cu sfinţenie v-aţi asemănat îngerilor;

Bucuraţi-vă, făclii ale luminii celei dumnezeieşti;

Bucuraţi-vă, oameni cereşti şi îngeri pământeşti;

Bucuraţi-vă, că voi creştinilor le sunteţi scăpare neruşinată;

Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi smerit toată viaţa voastră chiar până la suflarea cea de pe urmă întru slujirea Domnului;

Bucuraţi-vă, primitorii cei prea luminaţi ai harului, vase ale Sfântului Duh;

Bucuraţi-vă, grabnici ajutători ai tuturor celor ce va cheamă pe voi;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni.


Condacul al 2-lea:

Văzând bunul Dumnezeu începuturile voastre cele bune şi osârdia voastră cea către buna cinstire, că toate cele pământeşti şi bunurile lumii acesteia întru nimic socotindu-le, întru o necunoscută osteneală aţi petrecut, din dragoste pentru aproapele şi sufletele voastre cu bunele moravuri le-aţi împodobit, v-aţi umplut de Duhul Sfânt, cu raza căruia să ne strălucim şi noi, cereţi-ne de la Hristos Dumnezeu, ca împreuna cu voi să-i cântăm Lui: Aliluia.


Icosul al 2-lea:

Cu înţelegerea adevăratei cunoştinţe de Dumnezeu aţi învăţat pe împăratul cel fără de lege, înţelepţindu-l pe acela cu puterea cuvintelor voastre, prin care cu îndrăzneală aţi propovăduit pe Hristos. Drept aceea, lăudând îndrăzneala voastră, strigăm aşa:

Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi lăsat prinşi de înşelarea împăratului celui nelegiuit;

Bucuraţi-vă, cei ce cu îndrăzneală aţi mărturisit înaintea lui adevărul lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi temut de îndrăznirea lui;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi ruşinat adunările celor fără de lege;

Bucuraţi-vă, propovăduitorii cei neînfricaţi ai adevărului;

Bucuraţi-vă, nimicitorii slujirii idoleşti;

Bucuraţi-vă, luptătorii credinţei celei drept slăvitoare;

Bucuraţi-vă, mărturisitorii cei neclintiţi, plini de Duhul răbdarii şi al râvnei pentru slava lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, vestitorii cei fără de tăcere ai poruncilor lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, povăţuitorii credincioşi ai cugetării de Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, solitarii cei de nădejde ai Împărăţiei lui Dumnezeu pentru noi;

Bucuraţi-vă, cei ce nu ne părăsiţi pe noi nici chiar după moartea voastră;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 3-lea:

Cu puterea celui Preaînalt, dată nouă încă din viaţa cea vremelnică, aţi primit stăpâ­nire de a tămădui minunat toate bolile; iar după moartea voastră mai cu seamă v-a proslăvit Dumnezeu pe voi cu multe faceri de minuni, ca toţi să alergăm către voi rugându-ne pentru tămăduirea de bolile trupeşti, dar mai cu seamă de cele sufleteşti, şi lui Dumnezeu cu mare glas să-l strigăm: Aliluia.


Icosul al 3-lea:

Având moaştele voastre cele mult vindecătoare, ca pe o comoară de mult preţ, ne bucurăm şi cu dragoste lăudând darul tămăduirilor dat vouă de la Dumnezeu, cu mulţumire strigăm:

Bucuraţi-vă, mijlocitorii cei calzi către Dumnezeu pentru noi;

Bucuraţi-vă, cei ce cugetările cele elineşti întru nimic le-aţi socotit;

Bucuraţi-vă, făclii prea luminoase ale Romei;

Bucuraţi-vă, luminătorii ţărilor întuneca­te de rătăcirea cea păgânească;

Bucuraţi-vă, povăţuitorii bărbăţiei şi ai răbdării;

Bucuraţi-vă, căci răbdând fără de vină uci­derea cu pietre, sfârşit mucenicesc aţi luat;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi pătimit din dragos­te pentru Hristos;

Bucuraţi-vă, robii lui Dumnezeu cei ce aţi primit de la Hristos Domnul cununi de biruinţă;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi arătat tuturor minunatul şi prea frumosul chip al smereniei şi al blândeţei;

Bucuraţi-vă, temelia cea neclintită a ortodoxiei:

Bucuraţi-vă, slava cea luminoasă a răbdătorilor de chinuri;

Bucuraţi-vă, frumoşi tămăduitori, care de la nimeni n-aţi luat plată pentru tămăduiri;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 4-lea:

Viforul cei mare al iuţimii împăratului Carin n-a putut să clintească sufletele voastre, şi când credincioşii v-au ascuns într-o peşteră oarecare de cei ce căutau să vă ia pe voi, de voie aţi stat înaintea ostaşilor strigând: pe noi luaţi-ne, căci noi suntem acei pe care îi căutaţi. Deci, înfăşuraţi fiind cu lanţuri, aţi fost duşi la Roma. Iar noi sărutând credinţa voastră şi lanţurile, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 4-lea:

Auzind oamenii de la Roma dragostea voastră cea mare către cei suferinzi şi doctorisirea voastră cea minunată, de pretutindeni alergau către voi cu credinţă în harul lui Dumnezeu cel aducător de vindecări, ce lucra întru voi; şi primind grabnica tămăduire, proslăveau pe Dumnezeu, iar pe voi, tămăduitorii lor cei milostivi va măreau, învăţându-ne şi pe noi să vă lăudam aşa:

Bucuraţi-vă, propovăduitorii cei nebiruiţi ai lui Dumnezeu cel adevărat;

Bucuraţi-vă, cei ce cu bună biruinţă aţi luat arma Crucii lui Hristos.

Bucuraţi-vă, doctorii cei buni şi grabnici ajutători ai celor suferinzi;

Bucuraţi-vă, cei ce tămăduiti în dar pe toţi cei neputincioşi;

Bucuraţi-vă, cei ce izvorâţi şi acum tămăduiri din belşug;

Bucuraţi-vă, milostivii mângâietori ai celor ce sunt întru nevoi şi întru necazuri;

Bucuraţi-vă, cei ce ne apăraţi în toate înconjurările;

Bucuraţi-vă, ocrotirea cea mântuitoare a celor lipsiti de ajutor;

Bucuraţi-vă, preaslavită împodobire a celor drepţi;

Bucuraţi-vă, solirea noastră cea tare;

Bucuraţi-vă, rugătorii cei sârguincioşi către Dumnezeu pentru noi;

Bucuraţi-vă, grabnici ajutători ai tuturor celor ce vă cheamă pe voi cu credinţă;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 5-lea:

Pe calea cea cu dumnezeiască umblare, într-adevăr aţi mers robii iui Hristos, când erati duşi în legături la Roma, pentru ca nu v-aţi închinat idolilor, ci lui Hristos unuia l-aţi slujit, amare încercari aţi răbdat, sfinţilor; însă toate le-aţi răbdat pentru Hristos cel ce v-a iubit Drept aceea, minunându-ne de răbdarea cea mare şi de dragostea voastră cea tare către Dumnezeu, împreună cu voi cântăm Lui: Aliluia.


Icosul al 5-lea:

Văzând împăratul că prin puterea lui Hris­tos s-a tămăduit, lauda Aceluia l-a dat, iar noi slăvind pe Dumnezeu, vă fericim pe voi, plăcuţii Lui slăviţi, strigând aşa:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi iubit cele de sus mai mult decât cele de jos;

Bucuraţi-vă, cei ce pe pământ aţi râvnit vieţii celei îngereşti;

Bucuraţi-vă, că lepădând mulţimea dumnezeilor, de bună credinţă cea părintească nu v-aţi îndepărtat;

Bucuraţi-vă, că toate avuţiile voastre, după cuvântul Domnului le-aţi împărţit săracilor ca pe Hristos să-L câştigaţi;

Bucuraţi-vă, cei ce pe altii i-aţi învăţat nu numai cu cuvântul, ci mult mai vârtos cu fapta şi cu rugăciunea neîncetată către Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, cei ce arătaţi şi acum izvorul tămăduirilor cel neîmpuţinat;

Bucuraţi-vă, cei ce ne îmbogăţiţi pe noi cu revărsarea minunilor date vouă de la Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi gătit în voi locaş lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, grabnica auzire a celor lipsiţi;

Bucuraţi-vă, îngrijirea cea primită a celor necăjiţi;

Bucuraţi-vă, nădejdea cunoscută a celor deznădăjduiţi;

Bucuraţi-vă, grabnica doctorişire a celor ce bolesc;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 6-lea:

Propovăduitori ai numelui lui Hristos fiind în viaţa voastră şi acum mărturisiţi puterea Aceluia prin minunile ce sunt izvorâte de la icoana voastră, şi după cum oarecând n-aţi trecut cu vederea credinţa unei femei oarecare, ci, arătându-va ei în vis, i-aţi dăruit uşurare de boală, aşa şi rugăciunile noastre şi glasurile de cântări auziti-le, o, sfinţilor cei fără de arginţi! Luaţi aminte la credinţa şi dragostea poporului vostru şi acoperământul vostru cel de sus dăruiţi-l celor ce vă laudă pe voi şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 6-lea:

Răsărit-a ca lumina dreptatea voastră, când ocărâţi la judecata împăratului, aţi zis către el: noi nu tămăduim bolile cu vicleşugul vrăjitoresc, ci cu puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după cum ne-a poruncit Acela zicând: pe cei bolnavi îi vindecaţi, pe cei leproşi îi curăţiţi, în dar aţi luat, în dar să daţi. Drept aceea, minunându-ne de îndrăzneala voastră, vă fericim pe voi cu acestea:

Bucuraţi-vă, cei ce ne-aţi arătat nouă pildă de tărie şi de credinţă;

Bucuraţi-vă, cei ce va desfătaţi pururea de bucuria Raiului;

Bucuraţi-vă, prea înţelepţi semănători ai bunei credinţe;

Bucuraţi-vă, slăviţi propovăduitori ai dreptei credinţe;

Bucuraţi-vă, dascălilor care povăţuiţi spre cer;

Bucuraţi-vă, povăţuitori cei neadormiţi ai vieţuirii celei curate şi fără de prihană;

Bucuraţi-vă, calzi ascultători ai celor ce se roagă vouă;

Bucuraţi-vă, călăuze către mântuire prea alese şi credincioase;

Bucuraţi-vă, povăţuitori buni ai celor ce vor să vieţuiască cu bună credinţă şi plăcut lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, solitori de cele bune pentru toţi cei ce cinstesc pomenirea voastră;

Bucuraţi-vă, cei ce cu bine aţi sfârşit alergarea voastră;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi primit de la Stăpânul Hristos cununile dreptăţii;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 7-lea:

Vrând să descoperiţi puterea lui Hristos împăratului celui rău credincios, fiind plini de Duhul Sfânt aţi zis: fii ruşinat tu, o, Carine, şi cu dumnezeii tăi! Şi îndată i s-a schimbat lui faţa şi grumazul i s-a sucit, şi se ruga către voi grăind: iată acum văd ca sunteţi robii adevăratului Dumnezeu. Deci vă rog pe voi ca după cum vindecaţi pe alţii, aşa tămăduiţi-mă şi pe mine, ca şi eu împreună cu voi să cânt lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 7-lea:

Minunaţilor rugători pentru noi, tămăduitorii sufletelor şi trupurilor noastre şi mijlocitorii mântuirii veşnice, cu inimă mulţumitoare, cântând cântare de laudă lui Dumnezeu cel ce ne-a dăruit nouă astfel de mari făcători de minuni, aducem şi vouă laudele acestea:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi mirat cu răbdarea voastră pe îngeri;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi luminat pe toţi cu strălucirea minunilor voastre;

Bucuraţi-vă, vindecători grabnici şi fără de plată de toate durerile;

Bucuraţi-vă, cei ce prin sprijineala voastră tămăduiţi pe cei slăbănogiţi;

Bucuraţi-vă, cei ce ne însănătoşiţi din bolile cele de nevindecat;

Bucuraţi-vă, cei ce cu vrednicie aţi săvârşit nevoinţa pământească a vieţuirii voastre;

Bucuraţi-vă, cei ce mijlociţi pururea în fata lui Dumnezeu pentru noi cei goliţi de fapte bune;

Bucuraţi-vă, că pe toţi cei credincioşi şi luminaţi cu strălucirea înţelepciunii celei date vouă de la Domnul;

Bucuraţi-vă, rugătorii prea minunaţi pentru noi şi sprijinitorii noştri;

Bucuraţi-vă, vitejii răbdători de patimi ai lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi sfinţit pământul cu sângiuirile voastre;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi vădit nebunia idolească;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 8-lea:

Văzând vieţuirea voastră cea străină de lume, sa ne înstrăinăm şi noi de deşertăciu­nile aceleia, şi mintea la ceruri ridicând-o, să strigăm către voi, sfinţilor cei fără de arginţi: potoliţi durerile izvorând vindecari pline de dar tuturor celor ce aleargă cu osârdie spre ajutorul vostru şi strigă lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 8-lea:

Toată viaţa voastră cea de pe pământ umplând-o cu dragoste către Dumnezeu şi aproapele, sfinţilor doctori fără de arginţi, Cosmo şi Damiane, şi acum va arătaţi grabnici ajutători tuturor celor ce vă cheamă cu credinţă, nu numai celor ce aleargă aproape la sfintele voastre moaşte, ci şi celor ce sunt departe izvorâţi tămăduiri. Întru aceasta vă aducem laudele acestea:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi slujit cu credinţă unui Dumnezeu, Celui slăvit în Treime;

Bucuraţi-vă, cei ce prea întelept aţi ales singurul lucru ce este spre trebuinţă;

Bucuraţi-vă, că în osteneală fără de oboseală şi întru nevoinţă zilele şi noptile voastre fără nici o trândavie le-aţi petrecut;

Bucuraţi-vă, că printr-o astfel de viaţă a voastră strâmtorată şi cu scârbe, slava lui Dumnezeu aţi înmulţit-o printre oameni;

Bucuraţi-vă, ucenicii cei viteji ai lui Hristos;

Bucuraţi-vă, că învăţători şi făcători ai poruncilor lui Hristos v-aţi arătat;

Bucuraţi-vă, că voi cu numele celor mari sunteţi numiţi întru Împărăţia cerurilor;

Bucuraţi-vă, căci cu slava lui Hristos toată lumea, o, aţi strălucit;

Bucuraţi-vă, căci cu patima voastră aţi luat nepătimirea;

Bucuraţi-vă, că voi cu moartea de mucenici nemurirea v-aţi agonisit;

Bucuraţi-vă, cei proslăviţi în cer şi pe pământ ca îngerii;

Bucuraţi-vă, că purtând cununi şi acum staţi înaintea lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 9-lea:

Toată firea omenească s-a mirat de stră­lucirea harului lui Dumnezeu în voi, sfinţilor Cosmo şi Damiane, când nelegiuitul Carin, văzând minunile făcute de voi întru numele Domnului Iisus Hristos, a crezut şi a preaslăvit pe Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi slăvind pe Cel ce v-a dat vouă o astfel de putere, cântăm Lui: Aliluia.


Icosul al 9-lea:

Ritorii cei cu multă faimă nu se pricep îndeajuns să descrie mulţimea dragostei voastre, de care eraţi plini întru Domnul faţă de oameni, sfinţilor plăcuti lui Dumnezeu. Pentru aceasta din adâncul inimilor noastre strigăm către voi:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi slujit Domnului vostru până la moarte;

Bucuraţi-vă, cei ce aprinşi de focul dragostei lui Dumnezeu aţi stins focul jertfelor idoleşti;

Bucuraţi-vă, cei ce aţi iubit pe aproapele mai mult decât pe voi înşivă;

Bucuraţi-vă, că pe cei bolnavi şi neputincioşi i-aţi cercetat;

Bucuraţi-vă, cei ce nevoile celor sărmani le-aţi preîntâmpinat;

Bucuraţi-vă, mângâietorii celor întristaţi;

Bucuraţi-vă, sprijinitorii celor deznădăjduiţi;

Bucuraţi-vă, hrănitorii celor orfani;

Bucuraţi-vă, ajutătorii celor suferinzi;

Bucuraţi-vă, slobozitorii celor asupriţi;

Bucuraţi-vă, că sfârşind cu bine alerga­rea la Hristos v-aţi înălţat;

Bucuraţi-vă, ca întru Împărăţia Lui sălăşluiţi;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 10-lea:

Vrând sa mântuiască pe cei mulţi, arătatu-vă Domnul nouă, pe voi făcătorii Săi de minuni. Căci cine nu se va umili văzând compătimirea voastră cea fără de măsură faţă de toţi. Deci cine nu va va ferici pe voi, căci nu numai pe oameni îi vindecaţi de neputinţe, ci şi dobitoacele le miluiţi. Nu lepădati, deci, şi rugăciunile noastre, ci revărsaţi neîmpuţinat peste noi toţi milele voastre cele mari şi bogate, ca să strigăm lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 10-lea:

Ziduri sunteţi tuturor celor ce laudă minunile voastre, o, doctori cei fără de plată şi celor ce aleargă la sprijinul vostru; ziduri şi scuturi sunteţi, care îngrădiţi de toate nevoile pe cei ce cu osârdie vă cheamă întru ajutor. Pentru aceasta şi pe noi ne îngrădiţi de sărăcie, de necazuri şi de boli, rugându-ne şi cu căldură strigăm către voi:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi întrecut întru răbdare tăria adământelor (diamantelor);

Bucuraţi-vă, cei ce nevinovaţi aţi suferit de la pizma unui iubitor de argint;

Bucuraţi-vă, slăviţi sprijinitori întru necazuri;

Bucuraţi-vă, întărirea celor neputincioşi şi obidiţi;

Bucuraţi-vă, îmbogăţitorii prea înduraţi ai celor săraci şi lipsiţi;

Bucuraţi-vă, hrănitorii cei milostivi ai celor flămânzi;

Bucuraţi-vă, prea întelepţi vindecători ai celor cuprinşi de dureri şi de boli grele;

Bucuraţi-vă, calzi apărători din toate înconjurările necazurilor ai celor ce aleargă către voi cu credinţă;

Bucuraţi-vă, că pomenirea voastră de toţi e slăvită pe pământ;

Bucuraţi-vă, că numele voastre sunt scrise în ceruri;

Bucuraţi-vă, că preaslăviţi sunteţi de la Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 11-lea:

Cântarea cea cu totul de umilinţă, ce se aduce acum de către noi, nu este de ajuns spre lauda preaslăvitelor voastre nevoinţe şi osteneli pe care le-aţi luat în viaţa aceasta asupra voastră; însă îndrăznind, cerem, ca primind rugăciunea noastră cea cu osârdie şi pe noi să ne izbăviţi din nevoi cu rugăciunile voastre ca să cântăm lui Dumnezeu, cu inima umilită: Aliluia.


Icosul al 11-lea:

Minte strălucitoare de lumină şi cerească aţi arătat oarecând înaintea lui Carin, mustrând rătăcirea aceluia; iar acum prin nestricăciunea moaştelor voastre şi prin mulţimea minunilor, întăriţi dreapta credinţă. Pentru aceasta cu mulţumită strigăm vouă:

Bucuraţi-vă, cei ce aţi propovăduit cuvântul cel ipostatic;

Bucuraţi-vă, cei ce cu bună credinţă aţi surpat puterea idolească;

Bucuraţi-vă, că prin voi s-a călcat slujirea demonilor;

Bucuraţi-vă, că prin voi s-a propovăduit închinarea lui Hristos;

Bucuraţi-vă, prea înţelepţi dascăli ai tuturor faptelor bune;

Bucuraţi-vă, că după ostenelile pământesti întru locaşurile cereşti săltaţi;

Bucuraţi-vă, căci şi după mutarea voastră nu ne părăsiti;

Bucuraţi-vă, că tuturor celor ce vă cheamă pe voi cu credinţă le daţi grabnic ajutor;

Bucuraţi-vă, sfinţilor doctori, căci vindecati bolile noastre;

Bucuraţi-vă, cei ce nu îndepărtaţi rugăciunile celor credincioşi;

Bucuraţi-vă, cei ce mijlociţi şi pentru noi nevrednicii la scaunul lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 12-lea:

Harul pe care vi l-a dat vouă Domnul Dumnezeu ca să tămăduiţi toate neputinţele cete sufleteşti şi trupeşti, astăzi ne-a adunat, ca să cinstim pomenirea voastră, sfinţilor fără de arginţi, Cosmo şi Damiane. Deci, cu cucernicie privind la cinstita icoana voastră şi cu umilinţă inimii căzând înaintea ei, rugăm să ne izbăvim noi toţi de toate relele şi durerile, ca să cântăm toţi lui Dumnezeu: Aliluia.


Icosul al 12-lea:

Cântând minunile voastre, ostenelile şi nevoinţele le lăudăm, fericim sfârşitul mucenicesc, cinstim mijlocirea şi puterea voastră sprijin pentru toţi care cer ajutorul vostru; mărim pe Dumnezeu dătătorul tuturor de bunătate, care ne-a dăruit nouă rugători atât de minunaţi şi cu umilinţă strigăm către voi:

Bucuraţi-vă, cei ce credincios aţi propovăduit pe Iisus Domnul;

Bucuraţi-vă, martorii viteji ai adevărului Lui;

Bucuraţi-vă, calzi mijlocitori pentru noi la scaunul Lui;

Bucuraţi-vă, doctorii trupurilor noastre cei cu bună îndurare;

Bucuraţi-vă, moştenitorii Împărăţiei cerurilor şi ai bunătăţilor celor veşnice;

Bucuraţi-vă, nădejdea noastră cea tare în Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, cei ce izvorâţi mirul cel binemirositor al vindecărilor;

Bucuraţi-vă, cei ce îndepărtaţi cu rugăciunile voastre puterea cea rea a patimilor;

Bucuraţi-vă, dătătorii de vindecări şi izvoare de minuni;

Bucuraţi-vă, stâlpii cei purtători de lumină ai Bisericii şi scuturi nemişcate;

Bucuraţi-vă, doimea cea cu chip de lumină a înţelepţilor celor fără de argint;

Bucuraţi-vă, Cosmo şi Damiane, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslaviţi făcători de minuni.


Condacul al 13-lea:

O, prea minunaţilor doctori fără de arginţi, făcători de minuni, tăinuitori şi slăviţii plăcuţi ai lui Dumnezeu, Cosmo şi Damiane, primiţi aceste rugăciuni ale noastre, care se înalţă din inimă zdrobită, vindecaţi bolile noastre cele de multe feluri şi prin caldă voastră sprijineală cereţi nouă de la Hristos Dumnezeu izbăvire de toate nevoile şi necazurile, iertare greşelilor noastre şi nădejdea cea bună a mântuirii veşnice, ca să ne învrednicim împreună cu voi şi cu toţi sfinţii întru nesfârşitii veci sa cântăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru: Aliluia!


Apoi se citesc Icosul 1 şi Condacul 1.


Rugăciune:

Către voi, sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi făcătorilor de minuni, Cosmo şi Damiane, că spre nişte grabnici ajutptori şi calzi rugptori pentru mântuirea noastrp, noi cei nevrednici plecând genunchii, alergpm şi căzând cu osârdie strigam: nu treceţi cu vederea rugăciunea noastră a celor păcătoşi, neputincioşi, căzuţi în multe fărădelegi şi care greşim în toate zilele şi ceasurile.

Rugaţi pe Domnul ca să tindă nouă nevrednicilor robilor Săi milele Sale cele mari şi bogate şi să ne izbăvească pe noi de tot necazul şi durerea, căci voi aţi luat de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos harul cel neîmpuţinat al tămăduirilor pentru credinţa cea tare, tămăduirea cea fără de plată şi sfârşitul nostru cel mucenicesc. Auziţi-ne pe noi cei ce ne rugăm şi cu mijlocirea voastră cea bine primită cereţi de la Dumnezeu binecuvântare pentru noi toţi; iarăşi căzând cu sârguinţă ne rugăm: cereţi-ne nouă de la Domnul toate cele folositoare spre bine în viaţa noastră cea vremelnică, dar mai ales cele ce slujesc spre mântuirea cea veşnică, ca să ne învrednicim prin rugăciunile voastre a primi sfârşit creştinesc fără de durere, neruşinat, cu pace şi ca să ne izbăvim de toate uneltirile diavoleşti şi de munca de veci; iar ai Împărăţiei cerurilor, celei fără de sfârşit şi fericite, moştenitori să fim. Aşa, plăcuţilor ai Lui Dumnezeu, nu încetaţi rugându-vă pentru noi cei ce alergăm către voi cu credinţă. Că deşi după mulţimea păcatelor noastre, nu suntem vrednici de milostivirea voastră, voi, fiind urmaşi credincioşi ai iubirii de oameni a lui Dumnezeu, faceţi ca să aducem roade vrednice de pocăinţă şi să ajungem la odihna cea veşnică, lăudând şi binecuvântând pe Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel minunat întru sfinţii Săi, şi pe Preacurata Maica Sa şi sprijinitoarea voastră cea caldă, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!