Condacul 1:
Pentru iubirea desăvârşită viaţa cea stricăcioasă lăsând, pe de-a-ntregul te-ai adus lui Hristos cel dorit. Căci arvuna Duhului luând, ai întărit Biserica întru dragostea Preasfintei Treimi şi chipul vieţii monahiceşti ca o flacără l-ai răspândit să lumineze marginile lumii. Pentru aceasta te lăudăm pe tine şi cu mulţumire cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţă de mult preţ a neamului românesc!
Icosul 1:
Din Dobrogea şi neamul străromân moştenirea pământească ai luat, şi învăţătură aleasă la şcolile timpului dobândind te-ai aprins de dorirea dumnezeiască. Drept aceea toate lăsând, ai urmat lui Hristos împreună cu prietenul tău Gherman. Aşa ai ajuns călugăr într-o mânăstire din Betleem, ştiinţa duhovnicească în lucrarea vieţii de obşte deprinzând. Pentru aceasta după cuviinţă îţi strigăm:
Bucură-te, dorire după Hristos;
Bucură-te, cugetare învăpăiată de har;
Bucură-te, agonisire a aurului Scripturii;
Bucură-te, păzire a curăţiei inimii;
Bucură-te, însetare după lumina sfinţeniei;
Bucură-te, închinătorule în duh şi adevăr;
Bucură-te, nădejde a înfierii dumnezeieşti;
Bucură-te, simţire a tainei peste fire;
Bucură-te, dragoste apostolică şi rai al smereniei;
Bucură-te, minte mişcată de suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, suflet şi trup făcute cer nou şi pământ nou;
Bucură-te, isihie, liturghisire neîncetată;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 2-lea:
Cu râvnă sfântă ai plecat ai plecat împreună cu Gherman în sihăstriile Egiptului în căutarea sfinţilor pustnici. Şi împărtăşindu-vă de taina vieţii lor ascunse cu Hristos în Dumnezeu, aţi păzit cuvintele lor în inimă, cu bucurie cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Moştenire sfântă ne-ai lăsat, Părinte Ioane, celor încercaţi de multe dureri, lipsuri şi ispite, în Aşezămintele şi Convorbirile duhovniceşti. Aşa ne-ai învăţat să murim păcatului ca Domnul să ne fie lumina şi viaţa şi bucuria veşnică. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, pâine a smereniei şi vin al iubirii de Dumnezeu;
Bucură-te, dar adus pe altarul cel mai presus de ceruri;
Bucură-te, zugrav iscusit al dragostei Sfintei Treimi;
Bucură-te, tâlcuitor al purtării de grijă dumnezeieşti;
Bucură-te, călăuză de la iadul deznădejdii la raiul smereniei;
Bucură-te, chip luminat de prezenţa lui Hristos;
Bucură-te, carte vie în care se scriu cuvintele Duhului;
Bucură-te, memorie făcută pământ de rai;
Bucură-te, chivot al voii dumnezeieşti;
Bucură-te, voire închinată la hotarul veşniciei;
Bucură-te, locaş însufleţit al vederii Lui Dumnezeu;
Bucură-te, conştiinţă a chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 3-lea:
De la Avva Pafnutie ai învăţat a face loc în vasul pământesc slavei Sfintei Treimi prin întreită renunţare: la bunurile şi măririle lumeşti, la obiceiurile, patimile şi atracţiile vechi ale trupului şi sufletului şi la toate cele trecătoare. Şi astfel jertfă vie aducându-te cântai cu bucurie: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
La sfatul Avvei Iosif, şapte ani ai rămas în Egipt împreună cu Sfântul Gherman, culegând de la sfinţii nevoitori roadele Pomului vieţii. Apoi aţi ajuns în pustia Sketică, unde cerul şi pământul sărbătoreau pregustarea întâlnirii celei de la hotarul veşniciei.;
Bucură-te, braţe libere de griji şi dobândiri trecătoare;
Bucură-te, braţe întinse pe crucea dragostei;
Bucură-te, braţe deschise spre a îmbrăţişa necuprinsul;
Bucură-te, braţe ce cuprind lumea şi o aduc lui Dumnezeu;
Bucură-te, vas al comorilor pustiei;
Bucură-te, vas al moştenirii sfinte;
Bucură-te, loc al păcii;
Bucură-te, icoană vie, vedere din locul lui Dumnezeu;
Bucură-te, trup purtat de suflet;
Bucură-te, suflet purtat de harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, pământ urcat la cer;
Bucură-te, cer întrupat;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 4-lea:
Din pricina învinuirilor nedrepte la care erau supuşi monahii din Egipt aţi părăsit locul pustniciei şi aţi plecat la Constantinopol, la Sfântul Ioan Gură de Aur. De la el ai primit harul slujirii diaconeşti şi lângă el ai sporit în cuvânt şi în har, în lucrare şi în isihie. Iar după exilul lui ai ajuns la Roma împreună cu Gherman, spre a vesti pătimirile părintelui celui de Dumnezeu insuflat al Bisericii, împreună cu care în duh neîncetat cântaţi: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Mare a fost dragostea ta pentru dumnezeiescul Părinte în mâinile căruia te-ai adus ca o prescură lui Hristos. Aşa te-ai încredinţat lui Dumnezeu, învăţând pătimirea de bunăvoie pentru dragostea Lui şi iubirea de vrăjmaşi, pentru care, minunându-ne, îţi cântăm:
Bucură-te, primire a cuvântului din gura cea cu totul de aur;
Bucură-te, ucenic crescut prin har la măsura de fiu;
Bucură-te, fiu îmbrăcat în slava părintelui tău;
Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu născut în Duhul;
Bucură-te, urmare a părintelui tău în adâncurile tainei dumnezeieşti;
Bucură-te, urmare a lui în adâncurile suferinţei;
Bucură-te, urmare a lui în slava învierii;
Bucură-te, creştere în Trupul lui Hristos la măsura desăvârşirii;
Bucură-te, rod al Liturghiei dumnezeieşti;
Bucură-te, ascultare mişcată de nădejde, credinţă şi iubire;
Bucură-te, deprindere a lucrării teandrice;
Bucură-te, conştiinţă mărturisitoare a pecetei dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 5-lea:
Harul liturghisirii preoţeşti l-ai îmbrăcat la Roma, după care ai revărsat în cuprinsul Galiei izvoarele vii şi bogăţia darurilor pustiei. Pe toate le-ai rânduit cu dreaptă socoteală după firea şi puterea celor ce primeau, treptele nevoinţei şi contemplării săpând spre suirea neînşelată la măsura desăvârşirii. Iar cei ce luau de la tine cu credinţă leacurile duhovniceşti şi urmau căile vindecării de păcate cu mulţumire strigau: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Plecând din inima neamului şi pământului românesc, drumul tău a unit ca o cruce de taină Răsăritul şi Apusul Bisericii drept-slăvitoare, spre slava Sfintei Treimi. Aşa pretutindeni ai împărţit cu bună pricepere comorile pustniciei, întărind pe toţi în conştiinţa menirii de taină a asemănării dumnezeieşti. Pentru aceasta îţi strigăm:
Bucură-te, surpătorule al celor opt patimi de căpătâi;
Bucură-te, sfărâmare a zăvoarelor păcatului;
Bucură-te, privire ce spulberă negrele întunecimi;
Bucură-te, pajişte împodobită cu florile ştiinţei;
Bucură-te, minte văzătoare prin ocheanul inimii;
Bucură-te, inimă văzătoare prin lumina Duhului;
Bucură-te, rodire a Împărăţiei prin adâncă răbdare;
Bucură-te, dobândire a Duhului prin înfrânare;
Bucură-te, înălţare peste tulburările patimii prin umilinţă;
Bucură-te, dobândire a harului prin milostivire;
Bucură-te, priveghere întru cunoştinţa prezenţei lui Hristos;
Bucură-te, tăcere lucrătoare a cuvântului dumnezeiesc;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 6-lea:
Mare este ajutorul tău, Sfinte, către noi, cei loviţi de tot felul de ispite şi necazuri, care te chemăm cu credinţă şi urmăm călăuzirile tale de Dumnezeu insuflate. Şi cu toate că suntem nevrednici, cu mijlocirile tale îndrăznim să întoarcem prin pocăinţă viaţa noastră spre Hristos, Răsăritul cel de Sus şi Izvorul milostivirii, cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Greu este jugul lăcomiei ce înăbuşă râvna dumnezeiască şi se face pricină a înclinărilor pătimaşe, drept aceea ne-ai învăţat, Părinte Ioane, a-l schimba pe jugul cel uşor al curăţiei inimii prin stingerea îmboldirilor aprinse ale trupului, mărturisirea conştiinţei şi umilinţa ce vine din ascultare. Iar prin postul sufletului şi trupului să arătăm dorul după dumnezeiasca împărtăşire în libertatea duhului, de care şi noi însetând cântăm:
Bucură-te, cercetare a conştiinţei ce smulgi spinii păcatului;
Bucură-te, răbdare şi osteneală ce chemi mintea din cutreierul nestatornic;
Bucură-te, căinţă a inimii ce sfărâmi împietrirea sufletului;
Bucură-te, frică de Dumnezeu ce nu părăseşti cuvântul dragostei Lui;
Bucură-te, rugăciune stăruitoare ce răzbaţi prin viforul ispitelor;
Bucură-te, hrănire din laptele Scripturii şi mierea Tradiţiei sfinte;
Bucură-te, postire născătoare de cumpătare şi înnoire a simţurilor;
Bucură-te, vedere a lumii în icoana iubirii dumnezeieşti;
Bucură-te, feciorie lucrătoare a tainei întrupării lui Dumnezeu;
Bucură-te, punere a nădejdii în milostivirea de Sus;
Bucură-te, închinare de sine primitoare a lucrării Sfintei Treimi;
Bucură-te, curăţire a altarului lăuntric spre primirea Tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 7-lea:
Urmând predania bătrânilor ne-ai învăţat atât curmarea mişcărilor demonice împotriva firii cât şi supunerea mişcărilor fireşti faţă de voia şi lucrarea dumnezeiască mai presus de fire. Şi îndemnai astfel să ne împlinim menirea, depăşind cele ale firii în Trupul lui Hristos şi în unire cu Sfânta Treime, cântând împreună cu sfinţii: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Ai vădit, părinte Ioane, lucrarea duhurilor răutăţii ce însoţesc cele opt patimi de căpătâi: duhul lăcomiei, duhul desfrânării, duhul iubirii de argint, duhul mâniei, duhul tristeţii, duhul neliniştii, duhul slavei deşarte şi duhul trufiei. Şi curăţind rănile patimilor, ai pus peste ele balsamul virtuţilor şi legătura dragostei, ca să aflăm vindecare şi mângâierea desăvârşirii, cu bucurie cântând:
Bucură-te, păzire a inimii de răsărirea gândurilor răutăţii;
Bucură-te, gătire prin înfrânare a locaşului slavei;
Bucură-te, feciorie, taina naşterii duhovniceşti;
Bucură-te, trup şi suflet făcute icoană a sălăşluirii dumnezeieşti;
Bucură-te, sfinţire a omului întreg după voia Sfintei Treimi;
Bucură-te, nimicire a idolilor gândiţi şi simţiţi înaintea chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, dezlipire cu duhul de agonisiri şi sălăşluire în hotarul veşniciei;
Bucură-te, blândeţe şi răbdare întru nădejde, pământ al rodirii sfinte;
Bucură-te, lepădare a întristării lumii pentru întristarea după Dumnezeu;
Bucură-te, întristare zămislită din pocăinţă şi dorirea desăvârşirii;
Bucură-te, isihie, rod al credinţei lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, micşorare de sine pentru arătarea slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, surpare prin smerenie a înălţărilor trufiei;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 8-lea:
Ai înfiinţat la Marsilia, Cuvioase Ioan, două mânăstiri de obşte, una de bărbaţi şi una de femei, răsădind cu duhovnicească pricepere tradiţia monahală a părinţilor din Egipt în specificul locului şi firii locuitorilor din Galia. Pe acestea trecându-le prin inima ta de Părinte şi firea neamului românesc, s-a arătat unicul chip al Împărăţiei într-o nouă icoană a cântării neîncetate de: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
La rugămintea Sfântului Castor ai alcătuit, Părinte, Aşezămintele Cenobitice, arătând că măsura desăvârşirii stă în împlinirea poruncii dumnezeieşti cu dreaptă socoteală şi după putere, chiar dacă mijloacele nu sunt aceleaşi. Aşa ai arătat că pogorămintele referitoare la orânduirea vieţii creştine nu înseamnă o schimbare a ţintei, nici a treptelor de atins, ci o împropriere a tradiţiei Bisericii în diferite caractere unite în aceeaşi icoană a comuniunii în Duhul Sfânt.;
Bucură-te, iconar fidel erminiilor sfinte;
Bucură-te, zugrav al aceluiaşi chip într-o nouă icoană;
Bucură-te, înzestrare a Galiei cu armătură duhovnicească;
Bucură-te, cuvânt purtător al apei duhovniceşti a pustiei;
Bucură-te, începător al monahismului din Apus;
Bucură-te, vistierie a comorilor Răsăritului;
Bucură-te, purtător al Căii, Adevărului şi Vieţii;
Bucură-te, cuvântător de Dumnezeu din plinătatea harului;
Bucură-te, lucrător al curăţirii dumnezeieşti;
Bucură-te, zugrav al contemplării dumnezeieşti;
Bucură-te, liturghisitor al unirii dumnezeieşti;
Bucură-te, candelă nestinsă la icoana Întrupării;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 9-lea:
Mare taină e libertatea omului dată în însăşi pecetea chipului divin, desăvârşită în dialogul dragostei şi împreună-lucrarea cu Dumnezeu. Iar viaţa veşnică este însăşi părtăşia la iubirea Sfintei Treimi, în bucuria veşnică şi pacea cântării de: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Râvnei Sfinţilor Capadocieni şi a Sfântului Ioan Gură de Aur ai urmat ridicând cuvântul împotriva celor ce susţineau o separare adâncă între firea omenească şi harul divin. Aşa ai arătat că, deşi tot darul desăvârşit şi tot harul vin de la Dumnezeu, libertatea omului zidit după chipul Lui este chemată să răspundă şi să conlucreze cu harul pentru a produce în suflet roadele virtuţilor şi a se împlini în împărtăşirea dumnezeiască.;
Bucură-te, urmaş adevărat al Sfinţilor Apostoli;
Bucură-te, ferire de învrăjbire cu smerenie evanghelică;
Bucură-te, depărtare cu duhul de tulburare şi certuri;
Bucură-te, primire a harului pe măsura credinţei;
Bucură-te, învăţătură temeluită pe cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, împreună-lucrător cu Hristos;
Bucură-te, statornicie în dreapta credinţă;
Bucură-te, pace nesurpată şi blândeţe moştenitoare a raiului;
Bucură-te, mărturisire a vieţii ca dialog şi participare;
Bucură-te, învăţător al nevoinţei duhovniceşti;
Bucură-te, laudă a milostivirii dumnezeieşti;
Bucură-te, zugrăvire a chipului omului după erminia Sfinţilor Părinţi;
Bucură-te, liturghisire a darului şi primire a harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 10-lea:
Stâlp al Bisericii te-ai arătat, Părinte Ioane, când la cererea viitorului papă
Icosul al 10-lea:
Pe Maica Domnului ai mărturisit-o Născătoare de Dumnezeu iar pe Hristos Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Aşa ai arătat că îndumnezeirea nu este o simplă imitare săvârşită de om ca după un model exterior, ci rodul lucrării divine împărtăşite în taina dragostei. Pentru aceasta îţi strigăm:
Bucură-te, alăută a tainei Treimii;
Bucură-te, piatră a mărturisirii Întrupării;
Bucură-te, piatră la temelia Bisericii;
Bucură-te, laudă a naşterii dumnezeieşti din Fecioară;
Bucură-te, cinstitor al măririi Născătoarei de Dumnezeu;
Bucură-te, conglăsuitor cu Apostolii;
Bucură-te, râu al teologhisirii insuflate;
Bucură-te, călăuzitorule pe calea mântuirii;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe;
Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu şi grabnic ajutătorule;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu şi degrab luminătorule;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu şi de oameni;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 11-lea:
Până la capăt ai rămas statornic în dreapra credinţă a Bisericii, păzind nesecat izvorul isihiei dumnezeieşti, Cuvioase Ioan Casian, drept pentru care încă în viaţă fiind ai fost cinstit ca sfânt şi după mutarea ta izvoare de har ai revărsat spre mângâierea celor ce cântă: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Cum vom putea lăuda după vrednicie minunile tale, Părinte Ioane, că nu ne laşi în grelele încercări la care suntem supuşi şi ca pe o gură de rai ne-ai lăsat sfintele tale moaşte, spre mărturia vieţii nestricăcioase întru slava Sfintei Treimi. Fii dar grabnic sprijinitor şi tămăduitor al celor ce aleargă la tine şi cu credinţă cântă:
Bucură-te, chip împlinit în asemănarea dumnezeiască;
Bucură-te, rod al pomului Vieţii;
Bucură-te, prescură liturghisită de Hristos a neamului românesc;
Bucură-te, purtător al crucii de moştenire a acestui pământ;
Bucură-te, purtător al crucii omenirii suferinde;
Bucură-te, izvor al tămăduirii;
Bucură-te, părinte ce naşti în fii duhul mântuirii;
Bucură-te, inimă de părinte, îmbrăţişare peste fire ;
Bucură-te, inimă de fiu în care bate dumnezeiasca iubire;
Bucură-te, grijă părintească faţă de toţi cei necăjiţi;
Bucură-te, ieşire în căutarea celor rătăciţi;
Bucură-te, întâmpinare a fiilor risipitori;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 12-lea:
Cu adevărat vă cinstim, Sfinte Ioane şi Sfinte Gherman, împreună cu primul vostru dascăl şi învăţător, Sfântul Ierarh Teotim I al Tomisului, ca pe o icoană a Sfintei Treimi zugrăvită în vetrele sihăstreşti ale Dobrogei. Căci moştenirea acestui neam şi pământ o aţi urcat la cer şi luminători lumii v-aţi arătat, unind sfinţenia vieţii, cultura aleasă şi teologia insuflată în taina cântării de: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
În multe stânci şi peşteri, văi şi sate, locuri de închinare şi sfinte locaşuri a răsunat numele tău, Sfinte Ioane, pecetluind în frumuseţea peisajului legătura veşnică de iubire pe care o ai cu acest pământ şi neam. Drept aceea după cuviinţă te cinstim şi cu mulţumire îţi cântăm: ;
Bucură-te, singurătate cu Dumnezeu ce îmbrăţişezi lumea;
Bucură-te, dăruire de sine nevoinţei isihaste;
Bucură-te, luminătorule al pustiei;
Bucură-te, rugăciune pentru lumea deznădăjduită;
Bucură-te, semănătorule al chipului Împărăţiei;
Bucură-te, vistier al comorilor pustiei;
Bucură-te, făclie nestinsă în sfeşnicul Bisericii;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, mângâietorule al celor întristaţi;
Bucură-te, iscusit grădinar al inimilor;
Bucură-te, surpător al curselor diavoleşti;
Bucură-te, îndemnător spre cele mai presus de fire;
Bucură-te, libertate transfigurată prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
Condacul al 13-lea:
O, Sfinte Părinte Ioan Casian, nu ne lăsa pe noi, păcătoşii, care în neputinţe şi patimi cumplite ne zbatem, şi nu îndrăznim a căuta la faţa lui Dumnezeu din cauza fărădelegilor şi împietririi ce ne apasă, revarsă spre noi cu harul ce ţi s-a dat milostivirea dumnezeiască spre tămăduire, luminare şi înmulţirea dragostei întru slava Preasfintei Treimi, ca să cântăm cu mulţumire: Aliluia! (de 3 ori).
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Din Dobrogea şi neamul străromân moştenirea pământească ai luat, şi învăţătură aleasă la şcolile timpului dobândind te-ai aprins de dorirea dumnezeiască. Drept aceea toate lăsând, ai urmat lui Hristos împreună cu prietenul tău Gherman. Aşa ai ajuns călugăr într-o mânăstire din Betleem, ştiinţa duhovnicească în lucrarea vieţii de obşte deprinzând. Pentru aceasta după cuviinţă îţi strigăm:
Bucură-te, dorire după Hristos;
Bucură-te, cugetare învăpăiată de har;
Bucură-te, agonisire a aurului Scripturii;
Bucură-te, păzire a curăţiei inimii;
Bucură-te, însetare după lumina sfinţeniei;
Bucură-te, închinătorule în duh şi adevăr;
Bucură-te, nădejde a înfierii dumnezeieşti;
Bucură-te, simţire a tainei peste fire;
Bucură-te, dragoste apostolică şi rai al smereniei;
Bucură-te, minte mişcată de suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, suflet şi trup făcute cer nou şi pământ nou;
Bucură-te, isihie, liturghisire neîncetată;
Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţa de mult preţ a neamului românesc!
şi Condacul 1:
Pentru iubirea desăvârşită viaţa cea stricăcioasă lăsând, pe de-a-ntregul te-ai adus lui Hristos cel dorit. Căci arvuna Duhului luând, ai întărit Biserica întru dragostea Preasfintei Treimi şi chipul vieţii monahiceşti ca o flacără l-ai răspândit să lumineze marginile lumii. Pentru aceasta te lăudăm pe tine şi cu mulţumire cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioan Casian, mlădiţă de mult preţ a neamului românesc!
