joi, 21 ianuarie 2010

25 iulie - Acatistul Sfintelor Olimpiada şi Eupraxia

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin!

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!


Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Toată limba să se mişte către lauda fecioarelor şi tot graiul omenesc cân­tări să alcătuiască celor ce din tinereţe luându-şi crucea pe umeri, către Hristos au alergat şi poruncile Lui cu osardie le-au urmat, şi toată bogăţia pământească defăimand-o au căutat numai pe cea cerească, iar noi cântându-le stri­gam: Aliluia!


Icosul 1:

Îngereştile cete din cer s-au bucurat văzându-te împodobită cu fecioria, prea-înţeleaptă Eupraxia, iar noi oamenii pe pământ minunându-ne de bunul neam al sufletului tău, cântăm ţie unele ca aces­tea:

Bucură-te, Eupraxia cea frumoasă şi de neam împărătesc;

Bucură-te, că pruncă în vârstă de cinci ani, după lege te-ai logodit;

Bucură-te, că dulceaţa logodnicului tău nu ai cunoscut;

Bucura-te, ca tatăl şi mama ta după naşterea ta în curăţie au petrecut;

Bucură-te, că Hristos pentru El logod­nică te-a primit;

Bucură-te, că hora fecioarelor s-au bucurat de logodirea ta cu Hristos;

Bucură-te, că mulţimea diavolilor s-a biruit de a ta multă postire;

Bucură-te, că prin drumul smereniei înspre Hristos ai călătorit;

Bucură-te, că prin multă nevoinţă pe Satana l-ai biruit;

Bucură-te, că acum dănţuieşti cu înţeleptele fecioare în hora lor cerească;

Bucură-te, că în ceruri cu desfătarea celor negrăite te veseleşti;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea preaînţeleaptă!


Condacul al 2-lea:

Văzându-se pe sine Sfânta fecioară Eupraxia în Mănăstirea cea din Tebaida Egiptului în care se nevoiau o sută trei­zeci de monahii pustnicindu-se, te-ai umplut de râvnă a fi şi tu următoare vie­ţii lor şi fiind în vârstă de numai şapte ani, ai început a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 2-lea:

Înţelegerea cea nepricepută a dum­nezeieştii iconomii, pe cât este cu pu­tinţă firii omeneşti, cunoscând-o Sfânta fecioară, Preacuvioasa Olimpiada, a primit legiuită logodire cu fiul lui Nevredie Eparhul, dar acelui logodnic firul vieţii rupându-se şi murind, fecioara neispitită de el rămânând, după vredni­cie cu datorie o cinstim cu laude ca acestea:

Bucură-te, stea a Tarigradului care ai răsărit din părinţi slăviţi şi de neam mare;

Bucură-te, fiica lui Anisle Senatorul şi a Olimpiadei fiice;

Bucură-te, că după moartea părinţilor tăi, ai rămas moştenitoarea multei bogăţii;

Bucură-te, că din această bogăţie pe multi săraci ai ajutat;

Bucură-te, că din economia ta Bise­ricile ca pe nişte mirese ale lui Hristos le-ai împodobit;

Bucură-te, că din aceleaşi bogăţii, mănăstirile mult le-ai ajutat;

Bucură-te, că văduvelor şi sărmani­lor mult ai fost folositoare;

Bucură-te, că pustnicilor şi vieţuito­rilor din pustie, tu le-ai fost hrănitoare;

Bucură-te, cercetarea bolnavilor sl ocrotirea străinilor;

Bucura-te, miluitoarea temniţelor şi mângâierea scârbiţilor;

Bucură-te, a surghiunitilor miluitoare;

Bucură-te, a multor ţări darnică şi îndurătoare;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa lui Hristos cea preafrumoasă!


Condacul al 3-lea:

Putere de sus din Harul şi dăruirea Sfântului Duh, primind fecioara Olim­piada, te-ai împotrivit voinţei marelui împărat Teodosie şi chiar şi silită fiind de către el, pentru frumuseţea şi înţelepciunea ta, a te logodi cu rudenia sa Elpidie, tu nicidecum nu ai vrut a te învoi la aceasta, ci ai ales în feciorie a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 3-lea:

Având fecioara inima plină de darul Sfântului Duh când te-a întrebat egu­mena Teodula: „Doamna mea, Eupraxia, iubeşti pe surorile acestea?", atunci tu cu multă evlavie şi cu bucurie ai răs­puns: „Da, Doamnă, vă iubesc pe voi”, iar egumena repetându-i întrebarea a doua şi a treia oară precum Hristos Sfântului Apostol Petru, tu, nu ca o pruncă, ci ca o înţeleaptă ai zis: „Eu vă iubesc pe voi şi pe Hristos". Deci, minunându-se de înţelepciunea ta şi a răspunsului ce ai dat, noi toţi cântăm ţie aşa:

Bucură-te, mieluşeaua cea cuvântă­toare, care ai mers în urma păstorului;

Bucură-te, porumbiţă fără răutate care ai zburat din satul logodnicului;

Bucură-te, pruncă care deşi n-ai îm­plinit bine şapte anişori eşti bine răs­punzătoare;

Bucură-te, fiică a mamei cea mult credincioasă şi multîndurătoare;

Bucură-te, grabnică alergătoare către Icoana Mântuitorului Hristos care de egumenă ţi-a fost arătată;

Bucură-te, bună lucrătoare a porun­cilor Aceluia către care ai mers şi L-ai sărutat;

Bucură-te, neîndoită credinţă, dra­goste şi nădejde a maicii tale;

Bucură-te, ascultarea, răbdarea şi smerenia nebiruită a monahiilor;

Bucură-te, aprigă luptătoare a pati­milor şi a înfrânărilor trupeşti;

Bucură-te, icoana faptelor bune su­fleteşti;

Bucură-te, împodobirea fecioriei;

Bucură-te, slavă şi laudă cetelor mo­nahiceşti;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea prea inteleapta!


Condacul al 4-lea:

Vifor de gânduri pline de neghină având în mintea sa Ghermana, s-a um­plut de zavistie asupra ta şi a sufletului tău şi cu multe defăimări te ocară, dar înţelegând egumena Teodula, s-a sârguit a tămădui prin rugăciune boala ei sufletească şi leproasă, iar dimpreună cu tine, fecioară Eupraxia, mângâindu-se de Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!


Icosul al 4-lea:

Auzind fecioara Olimpiada marele împărat Teodosie, tatăl lui Arcadie şi a lul Onorie de frumuseţea şi de înţelepciunea ta, a trimis la tine de multe ori pentru a te ruga să te însoţeşti cu rude­nia sa. Însă tu, nicidecum n-ai voit si, deşi te-a ameninţat cu multe îngroziri împărăteşti, tu ca un turn neclintit ai ră­mas şi ai alergat la dragostea lui Hris­tos, Mirele tău cel ceresc. Drept aceea minunându-ne de înţelepciunea ta, zicem:

Bucură-te, mieluşeaua care ai alergat către Hristos, Păstorul Bisericilor;

Bucură-te, oaie cuvântătoare care ai urmat Mântuitorului lisus Hristos;

Bucură-te, porumbiţă Care grabnic ai zburat din gunoiul bogăţiilor lumeşti;

Bucură-te, albină care ai adunat mie­rea cu care pe noi ne îndulceşti;

Bucură-te, privighetoare care pe noi ne îndulceşti prin glasul cântărilor tale;

Bucură-te, trâmbiţă mult răsunătoa­re, care ai chemat săracii spre mitele tale;

Bucură-te, corabie care pluteşti asu­pra valurilor lumeşti;

Bucură-te, anghiră tare, care opreşti taberele năvălirilor drăceşti;

Bucură-te, cetate care aperi pe cei buni şi binecredincioşi;

Bucură-te, casă de adăpostire celor neputincioşi;

Bucură-te, darnică miuitoare a vădu­velor şi a sărmanilor;

Bucură-te, ajutătoarea tuturor Arhie­reilor;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa lui Hristos, cea preafrumoasă!


Condacul al 5-lea:

Stea luminoasă, dăruită de la Sfântul Duh, a strălucit în inima ta, fecioară Olimpiada preafericită, când împăratul mâniindu-se asupra ta, a poruncit eparhului cetăţii ca pe toată averea bogăţiei tale să o ia în stăpânirea sa, lucru pen­tru care nu te-ai mâhnit, ci cu bucurie mare i-ai mulţumit că te-a uşurat de sar­cina bogăţiei pământeşti, înţât cu înles­nire să cauţi la cele cereşti şi fără de împiedicare să cânţi lui Hristos: Aliluia!


Icosul al 5-lea:

Văzând numărul pruncilor celor ce boleau de tot felul de neputinţe că se vindecau prin rugăciuni, mulţi alergau cu lacrimi către locuinţa ta, preafercită Eupraxla, cerând tămăduire si, luându-i sănătoşi pe copiii lor, se întorceau cu bucurie şi strigau ţie unele ca acestea:

Bucură-te, deschiderea urechilor auzului, celui din naştere surd;

Bucură-te, bună grăire şi dezlegare a limbii celui mut;

Bucură-te, a mâinilor slăbănoage însănătoşire;

Bucură-te, a picioarelor copilului olog grabnică alergare:

Bucură-te, a maicii scârbite pentru copilul cel bolnav, mare bucurie;

Bucura-te, a copilului neputincios multă vioiciune;

Bucură-te, a femeii ce se îndrăcea, izbăvire;

Bucură-te, tămăduirea femeii Ghermana, ce venea de la cea îndrăcită;

Bucură-te, izgonirea diavolilor ce locuiau în acea femeie;

Bucură-te, că de acea minune toale surorile se mirau;

Bucură-te, ceea ce cu toiagul Egu­menei Teodula, pe diavol îl goneai;

Bucură-te, că sub acelasi toiag minu­nile tale le ascundeai;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hrlstos cea preainteleapta!


Condacul al 6-lea:

Mărturisind, preaînţeleaptă Eupraxia, Cuvioasei lulia ispitirea diavoleştii bân­tuiri ce în somn îţi adusese vicleanul, ai primit bunele ei sfătuiri şi grabnic ai spus asupririle diavolului, către egume­na, de la care luând povăţuire, prin post şi rugăciune, ai ruşinat pe ispititorul ca pe un bârfitor, arătând ca nu ştia să cân­te ca la început lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 6-lea:

Strălucind cu frumuseţea şi cu cin­stită vieţuire prin lucrarea faptelor bune Cuvioasa Olimpiada, ai făcut a se mi­nuna de petrecerea ta nu numai pe Arhierei, ci şi pe Prea Sfinţitul Patriarh Nectarie, de către care cinstită ai fost prin bisericească slujire a diaconiei, în care cu cuvioşie slujind, vrednică te-ai făcut a fi privitoare tainelor dumnezeieşti. Drept aceea, te rugăm pri­meşte de la noi acesta cântări:

Bucură-te, a doua Ana, văduvă du­hovnicească şi a noii legi;

Bucură-te, că necontenit ai strălucit la slujba bisericească;

Bucură-te, că toată viaţa ta ai petre­cut-o în neprihănire;

Bucură-te, că de Teofil Patriarhul Alexandriei ai fost nedreptăţită;

Bucură-te, a Samarineanului din Evanghelie, următoare adevărată;

Bucură-te, a bărbaţilor celor sfinţi primitoare;

Bucură-te, că îi izbăveşti îndată din nevoi pe toţi bolnavii ce nu au unde a-şi pleca capul;

Bucură-te, a nevoilor acelora ajutătoare;

Bucură-te, că toată bogăţia ta ai împărţit-o săracilor;

Bucură-te, că şi Hristos pentru aceasta în lăcaşurile cele cereşti te-a primit;

Bucură-te, lucrătoarea înaltelor fapte bune;

Bucură-te, că prin acelea ne îndul­ceşti pe noi ca şi cu nişte lapte;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa lui Hristos, cea preafrumoasă!


Condacul al 7-lea:

Vrând văzuţii vrăjmasi a goni de pe scaunul patriarhal al Constantinopolului pe Arhiereul lui Hristos, loan Hrisostom, tu plângere şi multe lacrimi ai vărsat, pentru aceasta fericită Olimpia­da, împreună cu Pentadia, cu Procla şi cu Salvina, ascultând învăţăturile lui din epistole şi mirându-vă de înţelepciunea mângâietoarelor lui cuvinte, pomenire aţi făcut pentru el în rugăciunile voas­tre, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 7-lea:

Arătatu-s-a în vedenie în vis Egume­nei Teodula, tătal tău Antigon, fiind în slava mare, stând înaintea lui Hristos şi rugându-L pe El să poruncească maicii tale, fericita Eupraxia, a lăsa cele pământeşti şi a se muta în lăcaşurile cele veşnice şi vestindu-i-se vedenia, nu nu­mai că nu s-a tulburat, ci şi foarte mult s-a bucurat, şi îndată chemându-te pe tine, fiica sa cea iubită, ca o maică bună te învăţa, sfătuindu-te de cele folositoa­re sufletului. Iar tu, ca una ce parcă nu erai de 12 ani, ci ca o desăvârşită, cu dragoste ascultai învăţăturile ei, drept aceea minunându-ne de înţelepciunea ta, strigăm:

Bucură-te, fiică bună, care ai ascultat învăţăturile maicii tale;

Bucură-te, floare bine mirositoare, care ne veseleşti prin miresmele tale;

Bucură-te, narcisă, care rupându-te îndată şi lăcrimezi;

Bucură-te, ascultătoare buna, care toate învăţăturile maicii tale le urmezi;

Bucură-te, garoafă cu bună mirosire;

Bucură-te, tablă care ne arăţi bună tâlcuire;

Bucură-te, mieluşeaua Bunului Păstor;

Bucură-te, că duhul tău stă în mâna lui ca un inel preafrumos;

Bucură-te, vioară bine acordată şi frumos răsunătoare;

Bucură-te, năstrapa care ne adapi pe noi cu băutură înţelegătoare;

Bucură-te, oglindă care arăţi curat lucrarea faptelor bune;

Bucură-te, podoaba cinului călugăresc pare alergi pe calea faptelor bune;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea preaînţeleaptă!


Condacul al 8-lea:

Văzând înstrăinarea maicii tale iubi­te, preaînţeleapta Eupraxia, te-ai înstrăinat îndată de toate cele lumeşti şi a privi cu ochii minţii la cele cereşti şi spre toate faptele cele bune te-ai ne­voit, spre care întraripându-te grabnic ai zburat către ele, spre înălţimea ce­reştilor lăcaşuri, unde acum te vese­leşti împreună cu fecioarele cele înţelepte şi auzi pe cei ce cântă: Aliluia!


Icosul al 8-lea:

Cu totul supunându-te învăţăturilor Arhiereilor lui Hristos, fericită Olimipladă, cu osârdie ai urmat sfaturile Sfântului loan Hrisostom şi nu te-ai depărtat de la slujirea Bisericii, ci cu dragoste al primit năpăstuirea eparhului ce a pus foc spre arderea Cetăţii Patriarhale, la care tu ai răspuns prin a da dar de aur spre împodobirea Bisericii lui Hristos, iar lăsând tu Constantinopolul ai plecat la Cizic, ca să dai loc mâniei vrăjmaşi­lor celor ce te năpăstuiau; deci, şi nouă celor ce te rugăm pe tine, tinde-ne mâ­nă de ajutor ca să strigăm:

Bucură-te, a văzuţilor vrăjmaşi ier­tare;

Bucură-te, a năpăstuiţilor îndreptare;

Bucură-te, ajutătoarea celor lipsiţi;

Bucură-te, odihnitoarea celor osteniţi;

Bucură-te, îmbrăcămintea celor goi;

Bucură-te, ocrotitoarea celor străini;

Bucură-te, împodobitoarea Bisericilor;

Bucură-te, podoaba Arhiereilor;

Bucură-te, a multor nevoi pătimitoare;

Bucură-te, a diavolilor izgonitoare;

Bucură-te, că ai primit mângâiere în surghiun de la loan Hrisostom;

Bucură-te, că în Nicomidia multe chi­nuri ai suferit;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa lui Hristos cea preafrumoasă!


Condacul al 9-lea:

Toată frumuseţea trupului ai trecut-o cu vederea, preacuvioasă Olimpiada, sla­va şi bogaţia întru nimic socotindu-le, te-ai întraripat întru credinţă iar mintea, lepădând toate cele lumeşti, către cele cereşti ai îndreptat-o, unde acum, nu ca prin oglindă, ci învederat priveşti cele ce ai dorit, şi pentru aceasta auzi de la toţi: Aliluia!


Icosul al 9-lea:

Ritoricească laudă de ţi-am aduce, preacuvioasă Eupraxia, tot n-am putea după cuviinţă a te lăuda pe tine, căci rămânem fără de glas numai aducându-ne aminte de ostenelile tale cele mai presus de minte şi de firea femeiască, de care minunându-ne aşa strigăm:

Bucură-te, ceea ce te-ai înarmat cu postirea mai mult de 40 de zile;

Bucură-te, că şi pietrele le-ai mutat deşi erau destul de mari, peste a ta fire;

Bucură-te, că prin lulia al primit vestirea mergerii tale către cele cereşti;

Bucură-te, că prin aducerea veştii sale, tu îndată ai scăpat de valurile vieţii;

Bucură-te, că prin cuvintele: „Doamne lisuse Hristoase ajută-mi mie", din fân­tâna cea adâncă, sănătoasa ai iesit;

Bucură-te, că prin pomenirea nume­lui lisus, întru toate pe diavol ai batjo­corit;

Bucură-te, că împotriva diavoleştii lucrări, cu două vase, apă aducea;

Bucură-te, că şi spre slujba bucătă­riei cu securea lemne tăiai;

Bucură-te, că tăindu-ţi glezna, mult sânge a curs;

Bucură-te, că si lemnele tăiate în braţe le-ai dus;

Bucură-te, că şi de pe trepte cu lem­nele căzând, rană la ochi ai suferit;

Bucură-te, că şi vasul cu apă clocoti­tă vărsându-se pe faţa ta, nu te-a opărit;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea preainfeleapta!


Condacul al 10-lea:

Vrând Mântuitorul să tămăduiască sufletele şi trupurile celor munciţi de duhurile necurate, încă din viaţa aceasta te-a proslăvit pe tine, fericită Eupraxia, cu lucrarea minunilor, drept aceea prin rugăciunile tale, diavolii se izgoneau, bolnavii se vindecau, ologii mergeau, surzii auzeau, orbii vedeau, iar muţii grăiau curat, pentru care împreună cu noi strigă lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 10-lea:

Zid tare şi Cetate de scăpare tuturor celor ce aleargă la mila şi ajutorul tău, te-ai arătat fericită Olimpiada, nu numai celor credincioşi, ci şi clevetitorilor şi învrăjbiţorilor, faceri de bine le-ai dat, următoare făcându-te Evangheliei lui Hristos, Celui ce n-a venit să cheme nu mai pe cei drepţi, ci şi pe păcătoşi spre pocăinţă, pentru care cântăm:

Bucură-te, Maica Preacuvioasă care eşti cu duhovnicească dragoste împodobită;

Bucură-te, ajutătoare a tuturor celor ce au inima scârbită;

Bucură-te, că mutându-te către Dom­nul, în via Episcopului Nicomidiei, te-ai arătat;

Bucură-te, că tu însăţi l-ai învăţat pe acel Episcop despre înmormântarea trupului tău;

Bucură-te, că în raclă de lemn, trupul ai voit a sta;

Bucură-te, ca, în mare, racla ta, ai cerut a se arunca;

Bucură-te, că marea cu valurile ei în lacul Brohti te-a adus;

Bucură-te, că în Biserica Sfântului Apostol Toma, trupul tău a fost pus;

Bucură-te, că după mulţi ani, trupul tău de barbari din nou a fost aruncat în valuri;

Bucură-te, că trupul tău a însângerat apele mării din acel loc;

Bucură-te, că prin această minune, noi de pătimirea ta ne-am înştiinţat;

Bucură-te, că şi tu pe noi de tămă­duirea a tot felul de boli ne-ai îndestulat;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa Iul Hristos cea preafrumoasa!


Condacul al 11-lea:

Împăratul împăraţilor împodobind cu darul facerii de minuni Sfintele tale moaşte, Cuvioasă Olimpiada, nu numai pentru bolnavii ce ţi se închină, ci şi pentru noi toţi, ce sărutăm cu dragoste sfintele tale moaşte, ca ceea ce ai îndrăznire la Hristos, Stăpânul tuturor, fă rugăciuni, ca să fim păziţi în viaţa aceasta şi sănătate trupească să ne dăruiască, iar în cea viitoare mântuirea sufletească să dobândim ca să cântăm: Aliluia!


Icosul al 11-lea:

Făclie mult luminoasă ai strălucit în inima tuturor surorilor, când, de către egumenă, prin lulia, au fost chemate spre cea mai de pe urmă sărutare a ta, fericită Eupraxia, la care degrabă adunându-se toate, te plângeau rugându-te a te pomeni în rugăciunile tale, iar mai pe urmă, venind şi cea tămăduită de tine, de la muncirea diavolească, plân­gând cu lacrimi a strigat:

Bucură-te, Maică mult milostivă, ceea ce m-ai izbăvit de diavolul cel prea cumplit;

Bucură-te, Preacuvioasă, ceea ce pen­tru mine mult te-ai ostenit si ai postit;

Bucură-te, izvor plin de vindecări al celor neputincioşi;

Bucură-te, fierbinte rugătoare către Domnul al celor binecredincioşi;

Bucură-te, plângerea cea jalnică a tuturor surorilor;

Bucură-te, că treci prin moarte, către desfătarea cea negrăită;

Bucură-te, că îngerii îţi primesc su­fletul din materia cea mult postită;

Bucură-te, ceea ce împărăţia ceruri­lor acum ai dobândit-o;

Bucură-te, ceea ce veşnicii bucurii acum te-ai învrednicit;

Bucură-te, că primeşti cununa nevoinţelor, cea mult înflorită;

Bucură-te, că acum dănţuieşti la nunta Mirelui tău cea nesfârşită;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea preaînţeleaptă!


Condacul al 12-lea:

Vrând cerescul împărat a-ţi răsplăti cu Harurile Sale cele nenumărate, ostenelile nevoinţelor tale, preacuvioasă Eupraxia, n-a zăbovit a te dezlega de îmbrăcămintea materiei stricăcioase, ci grabnic te-a chemat către cereasca Sa împărăţie, unde acum te veseleşti împreună cu fecioarele înţelepte, cântând aşa: Aliluia!


Icosul al 12-lea:

Lăudând şi cinstind mutarea ta cea către Dumnezeu, preacuvioasă Olimpiada, pe care în surghiun fiind ai primit-o, cântăm şi minunată înotare a moaştelor tale în mare, prin care ne-am învăţat a striga către tine aşa:

Bucura-te, călătoarea cea minunată către patria ta, Constantinopol;

Bucură-te, că pe mâinile prezbiterului loan ai voit a te purta;

Bucură-te, că după 200 de ani din moaştele tale sânge a curs;

Bucură-te, că pătimirea ta prin oase­le cele uscate cu izvorarea sângelui nu s-a ascuns;

Bucură-te, că iar la mănăstirea cea zidită de tine ai venit;

Bucură-te, că pe fecioarele mănăstirii prin aducerea moaştelor tale le-ai veselit;

Bucură-te, că multe tămăduiri bolnavilor ai dăruit;

Bucură-te, că multă evlavie credincioşilor ai lăsat;

Bucură-te, că plata milostivirilor tale la cer o ai învistierit;

Bucură-te, că veseliei celei veşnice te-ai învrednicit;

Bucură-te, vindecătoarea trupurilor celor săraci;

Bucură-te, câştigarea bogăţiilor ce­reşti;

Bucură-te, Olimpiada, Mireasa lui Hristos cea preafrumoasă!


Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Preacuvioaselor Maici Olimpiada şi Eupraxia, ne rugăm vouă acum, să primiţi de la noi smeriţii această mică şi nevrednică alcătuită cântare şi faceţi rugăciuni pentru noi, ca şi noi să fim urmaşii vieţii voastre şi să cântăm cu dragoste: Aliluia!


Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Îngereştile cete din cer s-au bucurat văzându-te împodobită cu fecioria, prea-înţeleaptă Eupraxia, iar noi oamenii pe pământ minunându-ne de bunul neam al sufletului tău, cântăm ţie unele ca aces­tea:

Bucură-te, Eupraxia cea frumoasă şi de neam împărătesc;

Bucură-te, că pruncă în vârstă de cinci ani, după lege te-ai logodit;

Bucură-te, că dulceaţa logodnicului tău nu ai cunoscut;

Bucura-te, ca tatăl şi mama ta după naşterea ta în curăţie au petrecut;

Bucură-te, că Hristos pentru El logod­nică te-a primit;

Bucură-te, că hora fecioarelor s-au bucurat de logodirea ta cu Hristos;

Bucură-te, că mulţimea diavolilor s-a biruit de a ta multă postire;

Bucură-te, că prin drumul smereniei înspre Hristos ai călătorit;

Bucură-te, că prin multă nevoinţă pe Satana l-ai biruit;

Bucură-te, că acum dănţuieşti cu înţeleptele fecioare în hora lor cerească;

Bucură-te, că în ceruri cu desfătarea celor negrăite te veseleşti;

Bucură-te, Eupraxia, Mireasa lui Hristos cea preaînţeleaptă!


şi Condacul 1:

Toată limba să se mişte către lauda fecioarelor şi tot graiul omenesc cân­tări să alcătuiască celor ce din tinereţe luându-şi crucea pe umeri, către Hristos au alergat şi poruncile Lui cu osardie le-au urmat, şi toată bogăţia pământească defăimand-o au căutat numai pe cea cerească, iar noi cântându-le stri­gam: Aliluia!