Psalmul 119:
O cântare a treptelor.
1. Către Domnul am strigat când m-am necăjit şi m-a auzit.
2. Doamne, izbăveşte sufletul meu de buzele nedrepte şi de limba vicleană.
3. Ce se va da ţie şi ce vei câştiga de la limba vicleană?
4. Săgeţi ascuţite cu cărbuni aprinşi trase de Cel puternic.
5. Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc în corturile lui Chedar!
6. Mult a pribegit sufletul meu.
7. Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar.
Psalmul 120:
O cântare a treptelor
1. Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu.
2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
3. Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce păzeşte.
4. Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzeşte pe
5. Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta.
6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
7. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău.
8. Domnul va păzi intrarea ta ieşirea ta de acum şi până în veac.
Psalmul 121:
O cântare a treptelor.
1. Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "În casa Domnului vom merge!"
2. Stăteau picioarele noastre în curţile tale, Ierusalime!
3. Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porţi sunt strâns-unite.
4. Că acolo s-au suit seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui
5. Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui David.
6. Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.
7. Să fie pace în întăriturile tale şi îndestulare în turnurile tale.
8. Pentru fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam despre tine pace.
9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ţie.
Psalmul 122:
O cântare a treptelor.
1. Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei.
2. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii slujnicei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi.
3. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-am săturat de defăimare,
4. Că prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulaţi şi de defăimarea celor mândri.
Psalmul 123:
O cântare a treptelor.
1. De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună
2. De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
3. De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
4. Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
5. Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
6. Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dinţilor lor.
7. Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
8. Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Psalmul 124:
O cântare a treptelor.
1. Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim.
2. Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împrejurul poporului Său, de acum şi până în veac.
3. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru fărădelegi mâinile lor.
4. Fă bine, Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima;
5. Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea. Pace peste
Psalmul 125:
O cântare a treptelor.
1. Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere.
2. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!"
3. Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie.
4. Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi.
5. Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
6. Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor.
Psalmul 126:
O cântare a treptelor.
1. De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.
2. în zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi.
3. Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui.
4. Precum sunt săgeţile în mâna celui viteaz, aşa sunt copiii părinţilor tineri.
5. Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va ruşina când va grăi cu vrăjmaşii săi în poartă.
Psalmul 127:
O cântare a treptelor.
1. Fericiţi toţi cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Lui.
2. Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eşti; bine-ţi va fi!
3. Femeia ta ca o vie roditoare, în laturile casei tale; fiii tăi ca nişte vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale.
4. Iată, aşa se va binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul.
5. "Te va binecuvânta Domnul din Sion şi vei vedea bunătăţile Ierusalimului în toate zilele vieţii tale.
6. Şi vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste
Psalmul 128:
O cântare a treptelor
1. De multe ori s-au luptat cu mine din tinereţile mele, să spună
2. De multe ori s-au luptat cu mine, din tinereţile mele şi nu m-au biruit.
3. Spatele mi-au lovit păcătoşii, întins-au nelegiuirea lor;
4. Dar Domnul Cel drept a tăiat grumajii păcătoşilor.
5. Să se ruşineze şi să se întoarcă înapoi toţi cei ce urăsc Sionul.
6. Facă-se ca iarba de pe acoperişuri, care, mai înainte de a fi smulsă, s-a uscat,
7. Din care nu şi-a umplut mâna lui secerătorul şi sânul său, cel ce adună snopii,
8. Şi trecătorii nu vor zice: "Binecuvântarea Domnului fie peste voi!" sau: "Vă binecuvântăm în numele Domnului!"
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Psalmul 129:
O cântare a treptelor.
1. Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu!
2. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
3. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?
4. Că la Tine este milostivirea.
5. Pentru numele Tău, Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tău,
6. Nădăjduit-a sufletul meu în Domnul, din straja dimineţii până în noapte. Din straja dimineţii să nădăjduiască
7. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El
8. Şi El va izbăvi pe
Psalmul 130:
O cântare a treptelor.
1. Doamne, nu s-a mândrit inima mea, nici nu s-au înălţat ochii mei, nici n-am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine,
2. Dimpotrivă, mi-am smerit şi mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc înţărcat de mama lui, ca răsplată a sufletului meu.
3. Să nădăjduiască
Psalmul 131:
O cântare a treptelor.
1. Adu-ţi aminte, Doamne, de David şi de toate blândeţile lui.
2. Cum s-a jurat Domnului şi a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:
3. Nu voi intra în locaşul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă,
4. Nu voi da somn ochilor mei şi genelor mele dormitare şi odihnă tâmplelor mele,
5. Până ce nu voi afla loc Domnului, locaş Dumnezeului lui Iacob.
6. Iată am auzit de chivotul legii; în Efrata l-am găsit, în ţarina lui Iaar.
7. Intra-vom în locaşurile Lui, închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui.
8. Scoală-Te, Doamne, intru odihna Ta, Tu şi chivotul sfinţirii Tale.
9. Preoţii Tăi se vor îmbrăca cu dreptate şi cuvioşii Tăi se vor bucura.
10. Din pricina lui David, robul Tău, să nu întorci faţa unsului Tău.
11. Juratu-S-a Domnul lui David adevărul şi nu-l va lepăda: "Din rodul pântecelui tău voi pune pe scaunul tău,
12. De vor păzi fiii tăi legământul Meu şi mărturiile acestea ale Mele, în care îi voi învăţa pe ei şi fiii lor vor şedea până în veac pe scaunul tău".
13. Că a ales Domnul Sionul şi l-a ales ca locuinţă Lui.
14. "Aceasta este odihna Mea în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am ales pe el.
15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi sătura cu pâine.
16. Pe preoţii lui îi voi îmbrăca cu izbăvire şi cuvioşii lui cu bucurie se vor bucura.
17. Acolo voi face să răsară puterea lui David, gătit-am făclie unsului Meu.
18. Pe vrăjmaşii lui îi voi îmbrăca cu ruşine, iar pe dânsul va înflori sfinţenia Mea".
Psalmul 132:
Un psalm al lui David. O cântare a treptelor.
1. Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!
2. Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veşmintelor lui.
3. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munţii Sionului, că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac.
Psalmul 133:
O cântare a treptelor.
1. Iată acum binecuvântaţi pe Domnul toate slugile Domnului, care staţi în casa Domnului, în curţile casei Dumnezeului nostru.
2. Noaptea ridicaţi mâinile voastre spre cele sfinte şi binecuvântaţi pe Domnul.
3. Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
După a 18-a catismă:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 2-lea:
Mai înainte de a mă osândi, Doamne, Doamne al meu, dă-mi întoarcere şi îndreptare de păcatele mele cele multe! Dă-mi umilinţă duhovnicească, ca să strig către Tine: Dumnezeul meu cel milostiv şi iubitor de oameni, miluleşte-mă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!
Dobitoacelor celor fără de minte asemănându-mă eu, păcătosul, m-am făcut deopotrivă cu ele; dăruieşte-mi întoarcere Hristoase, ca să iau de la Tine mare milă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Nu-ţi întoarce, stăpână, faţa ta de la mine, cel ce mă rog ţie, ci ca o Maică milostivă a înduratulul Dumnezeu, sârguieşte de-mi dăruieşte să mă pocăiesc, mai înainte de sfârşit, ca să mă mântuiesc prin tine. Că tu, Doamna mea, eşti mântuirea mea şi nădejdea mea cea neînfruntată.
Apoi, Doamne miluieşte! (de 40 de ori)
Şi rugăciunea aceasta:
Doamne, nu mă mustra cu mânia Ta, şi cu urgia Ta nu mă certa! Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui viu, miluieşte-mă pe mine păcătosul, săracul, golul, leneşul, nepăsătorul, lipsitul, ticălosul, desfrânatul şi preadesfrânatul, care mă tăvălesc în păcate împotriva firii; întinatul, nerecunoscătorul, nemilostivul, împietritul, beţivul, aprinsul, obraznicul, îndrăzneţul, cel fără de răspuns şi nevrednic de iubirea Ta de oameni, dar vrednic de tot chinul şi de gheena şi de pedeapsă. Deci, pentru atâta mulţime de greşeli ale mele, izbăvitorule, nu mă pune sub mulţimea chinurilor, ci mă miluieşte, că sunt neputincios şi cu sufletul şi cu trupul, cu judecata şi cu gândul, şi mă mântuieşte pe mine nevrednicul robul Tău, cu judecăţile care ştii, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor sfinţilor, care din veac au bineplăcut Ţie. Ca binecuvântat esti în vecii veciior. Amin!
